Juniorii Stelei au trăit vremuri groaznice în ultimii ani. Steaua la care visau ei nu mai era de fapt Steaua. Se antrenau pe „Voința”, pe un teren în care se desprindeau bucăți din covorul sintetic (povestește un fost junior: „Când dădeai în minge, se lua traversa din teren cu totul!”), se schimbau sub cerul liber, nu mai era discuție de duș sau de condiții decente. Cei mai buni au plecat la Dinamo, la Academia Hagi sau la alte cluburi private, au fugit de mizerie și de nepăsare. După proiectul teoretic grandios al Academiei, în care se lăuda că investește peste un milion de euro anual în copii și juniori, Gigi Becali și-a luat mâna definitiv de pe acest sector, ignorând practic viitorul celui mai titrat club de fotbal din România.
Au fost aproape patru ani de chin în care Steaua a pierdut zeci de juniori valoroși, și-a știrbit credibilitatea, și-a compromis brandul la nivelul fotbaliștilor sub 16 ani. Cu o altă abordare din 2010 încoace, probabil că în loc de un jucător care a făcut pasul spre echipa mare, Robert Vâlceanu (17ani), am fi vorbit de mai mulți. După ani de nepăsare, de la finele anului trecut Steaua dorește revenirea la normalitate, iar proiectul de reconstrucție le-a revenit noului director tehnic al Centrului, italianul Massimo Pedrazzini, și directorului general și, totodată, antrenorului Ion Toma. Curios, tentativa vine într-o perioadă în care finanțatorul George Becali ispășește o pedeapsă cu închisoarea.
În cei trei ani în care nu ne-am antrenat în Ghencea, am pierdut încrederea părinților, iar copiii s-au îndreptat spre alte cluburi Ion Toma, directorul Centrului de Copii și Juniori Steaua
Pedrazzini a lucrat câte 5 ani la centrele de copii și juniori ale lui Inter și AC Milan, are o experiență importantă în domeniu. Ion Toma a pregătit Steaua U19 în Youth League UEFA Champions League, anul trecut, și a obținut câteva rezultate remarcabile după un debut cu înfrângeri la scor. „Ajunsesem chiar la ultimul meci, cel de la Chelsea, să mai avem șanse teoretice la calificare!”, povestește „Tomiță”. Steaua U19 a pierdut meciul cu 0-5, dar rămâne acel 3-1 din deplasare cu Basel și un 1-1 acasă cu Schalke.
„Bine ați venit la muncă!”. Acesta este îndemnul scris la intrarea în vestiarul juniorilor steliști, cu care sunt întâmpinați zilnic. A fost idea lui Massimo și a lui Tomiță, dar unii spun că mesajul sună comunist. Cine mai muncește în România democratică?
Șefii juniorilor îndeamnă la muncă, o condiție esențială pentru ca talentul unora dintre puștii Stelei să fie antrenat, iar ei să se regăsească apoi și la o vârstă mai mare în lotul primei echipe. „Copiii conștientizează că au șansa să se antreneze în Complexul în care au respirat monumente precum Lăcătuș, Duckadam, Tudorel Stoica sau Pițurcă?”, întreabă reporterul. Răspunde Pedrazzini: „Conștientizează și nu prea! Numele Stelei ar trebui să fie o motivație importantă pentru ei, dar nu este întotdeauna așa.” Îl completează Tomiță: „Noi încercăm să le atragem atenția mereu că sunt la Steaua și că reprezintă cel mai mare club din România. Avem pretenții mari de la ei”.
Centrul de juniori al Stelei are acum șapte grupe complete, cu copii de la 6 la 17 ani, fiecare cu antrenorul ei, printre aceștia regăsindu-se și fostul mare jucător din Ghencea, „Colonelul” Adrian Bumbescu, a cărui deviză pe teren era „Trece mingea, nu și jucătorul!”
Antrenorii de la Centrul de Copii și Juniori al Stelei
Problema terenurilor de antrenament
Pedrazzini și Toma și-au fixat ca obiective imediate „recuperarea încrederii în brandul Steaua și crearea unei continuități prin seriozitate și printr-o relație cinstită, liniștită cu copiii, bazată pe educație și respect”, așa cum ține să sublinieze italianul. „Încercăm o reconstrucție de jos, să avem o bază mai mare de selecție, pe care să o îmbunătățim când urcăm spre vârful piramidei”, explică Pedrazzini. „Avem ca obiectiv promovarea jucătorilor talentați și nu obținerea de rezultate!”, completează „Tomiță”.
Coborâm în iarbă. Sau în așa-zisa iarbă. Copiii Stelei se antrenează pe un teren sintetic și simt destul de rar gazonul sub tălpi. „Terenurile de antrenament nu sunt închiriate și pentru copii. Noi folosim două terenuri sintetice și putem merge, din când în când, pe terenul de rugby, care este de iarbă”, explică Pedrazzini. Părinții copiilor se plâng de starea terenurilor de antrenament și spun că băieții fac bătături din cauza suprafeței proaste, iar apoi infecții.
Echipament nou
O altă mare problemă a Centrului de copii a fost echipamentul. Anul trecut, Steaua U19 a jucat în Youth League cu tricouri și șorturi vechi și diferite, logic, de ale primei echipe. A fost cam singura formație din Youth League care nu folosea un echipament cu același design ca al echipei mari, ce evolua în Liga Campionilor. În acest sezon, situația s-a remediat. Toate grupele de copii ale Stelei au primit echipament nou de antrenament și de joc, ultimul cu o mică întârziere.
Vâlceanu, motivație pentru toți copiii Stelei
Faptul că Robert Vâlceanu a ajuns de la grupa 1997-1998, antrenată de Ion Toma, în lotul echipei mari îi mobilizează și mai mult pe copiii Stelei. Și-au dat seama că pot ajunge sus dacă muncesc și sunt serioși. În plus, și Aldea, Grădinaru și Târnovan au făcut acest pas și așteaptă o revenire în lotul mare după ce le expiră împrumuturile.
Juniorii Stelei, împrumutați la alte echipe
În ziua în care a fost realizat acest reportaj, pe terenul de antrenament domnea o seriozitate nespecifică fotbalului românesc. Atenți la ce spun antrenorii, juniorii de 15-16 ani și cei de 17-18 ani executau fără crâcnire exercițiile impuse de Ion Toma și Cornel Ionescu. Singurele voci sunt ale antrenorilor: vor și mai multă implicare, vor execuții corecte, pase precise, nici prea puternice, dar nici moi, vor finalizare cu gol, preluări fără greșeală, șuturi tari și centrări direct pe om.
Dar care este viitorul Stelei? Cine sunt băieții care pot ajunge noi staruri în Ghencea? În primul rând, cei care au ajuns la loturile naționale:
Foarte talentați și de perspectivă sunt și Ciochină, un mijlocaș central născut în 1998, și Onțel, un vârf de picior stâng născut tot în ”98.
Steaua are și un stranier la juniorii de 17 ani, albanezul Frank Bakalli, care a obținut o bursă de studii în România și care joacă atacant de bandă sau în spatele „vârfului”. Pedrazzini spune despre Bakalli că are o atitudine extraordinară la antrenamente și la jocuri, dar și o forță deosebită pentru vârsta lui. Bakalli îl are drept idol pe Keșeru, iar Ciochină pe Chipciu.
„Obiectivul nostru principal este să sprijinim copiii să ajungă la loturile naționale. Nu ne interesează rezultatele. Chiar folosim copii cu un an sau chiar doi mai mici decât categoria de vârstă la care jucăm, pentru a-i pune față în față cu situații dificile, pentru a-i vedea cum se pot mobiliza în fața unor adversari mai mari”, își expune punctul de vedere directorul ethnic, Massimo Pedrazzini, pentru care performanța se poate face urmărind trei factori principali: 1. Educația; 2. Rezultatele școlare; 3. Atitudinea la antrenamente.
Una din marile probleme cu care se confruntă cei care se ocupă de viitorul Stelei o reprezintă atitudinea unora dintre părinți, care își văd copilul cel mai bun și care se simt mai mereu nedreptățiți. Pentru asta, la intrarea în vestiare sunt afișate cinci reguli de bază pentru părinți.
5 reguli de aur pentru părinți
Important pentru antrenori
Copiii nu sunt un mijloc pentru succesul meu, dar eu sunt un ajutor pentru dezvoltarea lor!!!
Portari de mare perspectivă
Cojocaru apără deja pentru echipa mare, deși are doar 19 ani, Poiană (16 ani) și Lupescu (15) sunt goalkeeperi de loturi naționale. Ștefan Preda, antrenorul cu portarii de la echipa mare, a implementat deja o regulă: primii doi portari de la juniori stau în spatele porții la meciurile oficiale ale Stelei! „Încercăm să avem mai multe contacte cu echipa mare și suntem fericiți când suntem băgați în seamă. Costel Gâlcă vine la meciurile noastre și chiar la antrenamente, avem o relație foarte bună”, remarcă Ion Toma.
Antrenamentul la care am asistat se termină cu o miuță, la care băieții de 16 și 17 ani ai lui Tomiță sunt lăsați să se organizeze singuri, iar antrenorul e nemulțumit la final: „La antrenament, implicarea a fost așa și așa. Când v-am lăsat singuri la joc, a părut o corvoadă pentru voi. Să te lase unul să joci fotbal, iar tu ba să te cerți, ba să stai… Dacă joci serios, ajungi un fotbalist serios. La miuțele astea, pulsul trebuie să dea în clocot. La voi nu prea se simte așa ceva. Ne vedem mâine dimineață, la ora 9:00!”. La muncă, băieți!
Foto: Bogdan Iordache
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER