Sezonul 2023/2024 a început în toate eșaloanele fotbalului nostru, deja putem trage câteva concluzii importante după startul tuturor formațiilor din Liga 3, Liga 2 și Superliga. Lucrurile s-au așezat inclusiv în ce privește componența celor zece serii din eșalonul trei, acolo unde sunt an de an cele mai ample mișcări de trupe prin retrageri de cluburi. Cum arată în 2023 harta puterii din fotbalul românesc? Care sunt județele cele mai puternice la nivel de reprezentare și cele care au trecut cu brio examenul de capacitate fotbalistică?
ProSport te invită se descoperi concluziile unei analize inedite care evaluează toate cluburile din primele trei eșaloane ale fotbalului românesc în sezonul 2023/2024 după județul pe care îl reprezintă.
Practic, utilizând punctaje diferite pentru categoria de eșalon în care un club activează, am realizat o ierarhie obiectivă pentru a evidenția care sunt județele țării în postura de “motoare” ale fotbalului și care au rămas restante în cel mai iubit sport al românilor.
Pentru fiecare județ au fost contabilizate următoarele punctaje, cu mențiunea că formațiile secunde ale cluburilor au un aport distinct față de prima echipă care se adaugă totalului din fiecare județ:
Este, până la urmă, o analiză care scoate în față județele la examenul de capacitate fotbalistică pentru că punctele se obțin atât în baza factorului sportiv, performanța jucătorilor și staff-urilor, dar și fundamentat pe forța financiară, fie din resurse publice, fie prin investiții private, care ține în viață fotbalul. Între acestea, deloc de ignorat, capacitatea managerială care face legătura directă între bugete și goluri.
La nivelul Superligii, situația este relativ simplă. Avem reprezentate 12 județe plus Bucureștiul din totalul național de 42, adică un procent de 28,6%. Capitala e lider, cu 3 formații, FCSB, Dinamo și Rapid, în vreme ce Doljul și Clujul sunt singurele județe cu câte două echipe, Universitatea și FCU, respectiv CFR și “U”.
Dar cum arată bilanțul național pe care ni l-am setat ca obiectiv, plecând de la realitatea Superligii și adăugând mult mai amplele situații din Liga 2 și Liga 3?
O concluzie în deschidere: fiecare din 42 de județe plus București au cel puțin o formație în primele trei eșaloane. Practic, pe tot întinsul țării există echipe ce pot fi urmărite de români pe viu în competiții, la un nivel mai mic sau mai mare.
Începem să parcurgem ierarhia finală în urma ineditului examen de capacitate fotbalistică 2023 de la ultimele poziții. Sunt județele care au obținut între 1 și 3 puncte, după cum urmează:
Câteva repere interesante:
Avansăm în topul nostru și mergem spre categoria județelor cu 4-6 puncte în topul național al fotbalului din acest an. Aici avem ceva mai multe județe, mai exact 16, cu câteva prezențe argumentate interesant:
Astfel, Brașovul are 5 puncte deși nu are echipă în primele două eșaloane, dar domină la reprezentarea în L3, cu cinci formații! La fel arată configurația punctelor și pentru Alba, Bacău și Călărași, cu 4 puncte fiecare de la 4 formații de L3.
Interesant este că avem aici și primele județe cu formații de Superligă! Doar că Botoșaniul și Iașiul nu au, dincolo de echipele-fanion, decât o singură altă formație, în L3. E vorba de Viitorul Darabani, respectiv Știința Miroslava.
Ne apropiem de podium, dar până atunci trecem prin categoria județelor cu 7-9 puncte acumulate, cele mai multe dintre ele pepiniere de tradiție pentru fotbalul nostru și cu reprezentante de calibru la cel mai înalt nivel, decenii la rând.
Din cele 7 județe componente ale acestei categorii, Argeș și Timiș nu au echipă în Superliga! Cu toate acestea, muntenii au două formații în L2 (Argeș și Mioveni), plus alte trei în L3, în vreme ce bănățenii au pe Poli Timișoara în L2 și nu mai puțin de cinci echipe în eșalonul trei!
Top 5 județe din România în acest an ca reprezentare fotbalistică după examenul de capacitate fotbalistică este alcătuit pe o schemă Muntenia + Oltenia + Ardeal + Crișana.
Doar primele trei clasate au echipe în toate cele trei eșaloane. Și nu sunt mari diferențe între ocupantele locurilor 2-5, asta însemnând că orice promovare din L3 în L2 sau din L2 în Superligă, pentru cele două ilfovene din Chiajna și Tunari, putând să schimbe la anul ierarhiile:
Un detaliu interesant: Dolj este singurul județ din top 5 care nu se regăsește și în top 10 județe ale României după puterea de cumpărare realizat de GFK la finalul anului trecut!
Capitala domină prin aportul Superligii, dar și prin alte 9 puncte aduse din L2 de CSA Steaua, Metaloglobus și Progresul Spartac. Plus punctul lui CS Dinamo din L3! Dar o retrogradare a lui Dinamo, cumulată cu o promovare a celor de la Chiajna, spre exemplu, ar schimba liderul la anul!
Aradul are 5 formații în Liga 3, cele mai multe din această categorie, în vreme ce Doljul respiră fotbal preponderent prin Craiova: orașul-reședință are două cluburi în L1, Universitatea și FCU, dar și două echipe secunde ale acestora în L3, alături de ACSO Filiași.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER