Mai sunt câteva zile până în momentul în care se vor sărbători 34 de ani de la finala de legendă de la Sevilla. Steaua a câștigat atunci Cupa Campionilor Europeni, iar eroul partidei a fost Helmut Duckadam. Portarul român a apărat 4 lovituri de la 11 metri și a intrat în „Cartea Recordurilor”. Chiar și după atâția ani mai are ceva nou de povestit și a dezvăluit câteva detalii mai puțin cunoscute din perioada respectivă.
Steaua a surprins lumea fotbalului în anul 1986. A câștigat Cupa Campionilor Europeni după ce a răpus FC Barcelona pe tărâm spaniol. Puțini au luat în serios echipa lui Emeric Ienei. Nici măcar meciul fabulos cu Anderlecht nu a fost un avertisment. „Dubla” lui Victor Pițurcă și golul înscris de Gabi Balint au adus victoria cu 3-0 în returul din semifinale. La 2-0, Duckadam și-a salvat echipa dintr-o situație delicată.
„Cei care nu se așteptau să ajungem în finală erau cei din conducerea armatei române și nu știau ce prime să ne ofere, în cazul în care o vom câștiga. La început au spus că ne dau o Mobra, apoi au ajuns la Dacia, iar la final au concluzionat că o să ne dea un ARO. Erau mașini în vogă și căutate în perioada respectivă.
Nu ne-au dat mașini noi, dar s-au vândut foarte bine. Am luat pe ea 200.000 de lei pe care i-am băgat într-o casă naționalizată, pe care am pierdut-o după Revoluția din anul 1989”, a dezvăluit Helmut Duckadam pentru TVR Sport.
Steaua a trecut printr-un moment delicat înaintea partidei. Pe 26 aprilie 1986, cu 12 zile înaintea finalei de la Sevilla a avut loc accidentul nuclear de la Cernobîl. Românilor li s-au dat pastile cu iod și li s-a spus să stea în casă, iar campionatul de fotbal a fost oprit fără explicații.
„Cred că singura echipă care a primit aprobare să se antreneze a fost Steaua. Cred că Valentin Ceaușescu a avut un rol important în această decizie… Făceam antrenament pe terenul principal și au venit câțiva militari cu niște aparate ciudate, nu mai văzusem așa ceva până atunci, cu care măsurau radiațiile.
Atunci am auzit că radiațiile erau de două sute de ori peste limita normală. Țin minte că ni s-a spus să nu prindem mingea la piept, ci cât mai la distanță: mingea învârtindu-se în iarbă, acumula acele radiații”, a mai declarat eroul de la Sevilla.
Duckadam își mai amintește că după ce Steaua a câștigat trofeul, delegația a fost așteptată de 10.000 de oameni la aeroportul din Otopeni. Jucătorii au fost aplaudați minute în șir. Atunci s-a auzit prima oară, șoptit, versul: „Nu avem pâine și salam, dar îl avem pe Duckadam”.
„Știu că la Timișora, unde trebuia să oprim să alimentăm, ne așteptau zece mii de oameni și îmi pare rău că nu am mai făcut escală. La București a fost fantastic. Atunci nu prea aveai voie să circuli cu mașina, dar ne-au așteptat aproape zece mii de oameni… mulți dintre ei veniți pe jos. Ne-am dus până în Ghencea, escortați de miliție. iar pe marginea drumului erau oameni”, și-a amintit fostul portar al Stelei.
Jucătorii au fost primiți și de Nicolae Ceaușescu. Ministrul Apărării de la acea vreme a ținut ca steliștii să fie îmbrăcați la fel, iar șefii clubului au avut două ore să pună în aplicare acest ordin.
„A fost un protocol foarte strict când ne-am dus la întâlnirea cu președintele. Când primeam medalia trebuia o luăm cu mâna stânga pentru a putea să salutăm cu dreapta. Și după ce eram felicitați trebuia să spunem: «Servesc Patria! ». După aceea mergeam vreo 10 metri să ciocnim paharul cu șampanie, iar acolo spuneam: «Să trăiți, tovarășe comandant suprem». Eu am uitat a doua parte și când am ajuns în fața lui Nicolae Ceaușescu am spus: «Sănătate». M-am fâstâcit de la emoții”, a mai spus Duckadam.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER