Ianis Stoica, o carieră trăită sub presiune: „Dacă ratam o ocazie, toată lumea se uita urât”. Mesaj pentru tatăl său: „Nu i-am spus-o niciodată”. Ce spune despre întoarcerea la FCSB. INTERVIU

Ianis Stoica și-a făcut apariția în fotbal într-un mare stil. Avea 14 ani și debuta cu gol în tricoul FCSB-ului, la un meci de Cupa României, cu Sănătatea.

Devenise cel mai tânăr jucător din istoria FCSB. Imediat a fost considerat o viitoare stea a fotbalului din România și o posibilă mare afacere pentru Gigi Becali. Dar pentru Ianis Stoica acel gol de la 14 a devenit o sursă de presiune. Își amintește că lumea l-a judecat mai aspru după acel gol și că așteptările tuturor au „explodat”.

• Citește prima parte a interviului cu Ianis Stoica. Sezonul carierei la U Cluj. Cum l-a transformat Sabău și ce a simțit la 2-0 pentru Rapid. „Sfaturile pe care mi le-a dat el, nu prea mi le-a dat nimeni”

Ianis Stoica, o carieră trăită sub presiune. „Nu m-a supărat împrumutul” și „nu m-ar deranja deloc să rămân”

Fiul lui Pompiliu Stoica spune că s-a gândit mereu și să nu-și dezamăgească tatăl și îi transmise asta în premieră.
Împrumutat la Universitatea Cluj, Ianis Stoica nu știe dacă se va întoarce la FCSB.

Ianis, Mihai Stoica a spus că e dispus la negocieri pentru transferul tău. Cum vezi tu declarația asta?
Nu mă gândesc. Cel mai bine ar fi să se termine sezonul și să vorbim atunci. E prematur să vorbești acum. Cel mai bine să se termine, iar dacă ei au nevoie bine, dacă nu eu mă simt foarte bine aici. Nu m-ar deranja deloc să rămân.

Crezi că e un semn că FCSB nu te mai vrea?
Nu cred. Dar acum sunt aici, sunt apreciat. Mă simt important și nu m-am gândit la altceva.

Ai mai vorbit cu cei de acolo? Poate cu Mihai Stoica.
Nu prea am mai ținut legătura. Dar cred că ar fi o lipsă de respect. Ei au lupta lor la titlu, le țin pumnii, iar noi avem obiectivul nostru.

Te-ai supărat când FCSB te-a dat împrumut?
Nu. Consider că am avut evoluții bune, dar venise alt atacant și era greu să mai joc.

Pasul la U Cluj te-a ajutat în carieră?
Da, chiar mă felicit și sper să fac cât mai multe lucruri bune pentru echipă.

„S-a născut talent și a murit speranță. Nu am vrut să fiu exemplul acela”

Tu te-ai afirmat foarte repede. La 14 ani ai dat primele goluri. Crezi că a fost mai apoi presiunea prea mare pe tine? Așteptările erau mari?
Da, îți dai seama. Eram la juniori și jucam acolo sau în Liga 3 și toată lumea era atentă la mine. Dacă ratam o ocazie, toată lumea se uita urât. Oarecum a fost bine că m-a responsabilizat. Știi cum e, „s-a născut talent și a murit speranță”. Nu am vrut să fiu exemplul acela. Chiar dacă nu o să reușesc la Steaua vreau să reușesc măcar în Liga 1.

Pesiunea din partea cui era?
Și din partea celorlalți copii, a oamenilor care veneau la meciului…

E și presiunea familie la tine? Oarecum, ai vrut să nu-ți dezamăgești tatăl?
Da, și asta. Nu i-am spus-o niciodată, dar normal că îmi doresc să îl fac mândru. M-a ajutat mult și nu vreau să-l dezamăgesc.

„Asta mi-a spus și domnul Sabău că fac jucătorii mari”

Ai avut și ofertă din Franța. Cum a fost atunci. Dezamăgit că nu s-a realizat acel transfer?
Dezamăgit, nu. Pentru că lucrurile astea nu depind de mine, depind de cluburi. O zi poate te gândești la asta, dar apoi te reîncarci, te motivezi și tragi mai mult.

Cum vezi viitorul tău acum?
Nu vreau să mă gândesc că o să fiu nu știu unde. Trebuie să mă reîncarc în fiecare zi. Asta mi-a spus și domnul Sabău, că jucătorii mari se pot motiva mai mult în fiecare săptămână. Chiar dacă ai o realizare nu stai să te admiri. Încerc să mă motivez și mai mult.

Ești mulțumit de tine, ca fotbalist?
Acum da. Normal că era loc și de mai bine, dar sper ca cu antrenamente și multe sfaturi să ajung mai sus. Nu e maximul, dar sunt pe un drum bun.