INTERVIU | Antonio Conceicao: „România este a doua mea casă. Fotbalul mi-a dat totul în viață”. Antrenorul liderului, despre cariera la FC Porto și debutul în naționala Portugaliei

Conceicao, antrenorul liderului Ligii 1 Betano, se destăinuie. Cum era ca jucător, accidentările care l-au făcut să-și încheie cariera, ce pasiune are și cum a început colaborarea cu CFR, totul dintr-o discuție cu ProSport.

România nu v-a cunoscut ca jucător. Cum era jucătorul Toni Conceicao?
Este greu să vorbesc despre mine. Eu cred că eram un profesionist foarte bun, cu calitate tehnică, cu viteză. Am jucat fundaș dreapta toată cariera mea, dar am jucat și mijlocaș central. Cred că am făcut treabă bună din poziția de fundaș dreapta și aici am atins cel mai înalt nivel în Portugalia.

De unde pasiunea pentru fotbal?
Tatălul meu îi place mult fotbalul și tot timpul când Braga avea meci acasă mergeam la stadion și vedeam meciul. După aceea am făcut o pasiune personală pentru fotbal. Cred că sunt de 28 de ani în fotbal.

Ați ajuns să jucați pentru Braga, echipa pe care o urmăreați în copilărie. Apoi ați fost campion.
Am fost campion cu FC Porto, în primul an când am jucat acolo. Au fost echipe medii unde am jucat mai mult, ca Braga sau Vizela. E greu să iei titlul în Portugalia. A fost un moment în care am fost foarte fericit și mândru pentru mine, familia mea și prietenii mei.

S-a retras după 3 operații

Înainte de transferul la FC Porto ați bifat și convocarea la națională. Se întâmpla în 1988, într-un meci Suedia.
A fost momentul cel mai înalt din cariera mea. Toți jucătorii au ambiția să joace în tricoul echipei naționale. Așa a fost și cu mine. După ce am jucat în echipa națională, m-am transferat la FC Porto, dar am avut probleme cu o accidentare, o operație și după a fost greu.

La 29 de ani v-ați retras. De ce așa repede?
Am avut multe probleme cu accidentările. Genunchiul, tibia, peroneul… Am făcut 3 operații, iar după, la 29 de ani m-am gândit: gata fotbalul! M-am gândit că aș putea să fac altceva. Am făcut cursurile de antrenor și după asta am început cariera mea de antrenor, cu copii.

Futsalul, a doua mare pasiune

Ați renunțat complet la fotbal?
Am mai jucat puțin futsal. Futsalul este un hobby. Am un prieten care are un club mic în Braga. Acolo am jucat. Îmi place futsalul, sincer îmi place. Este un joc foarte rapid, tehnic, de execuție. M-a invitat și dintr-o glumă am mers acolo pentru a fraterniza cu prietenii.

Înainte să deveniți antrenor la CFR se vorbea că erați scouter în Portugalia pentru CFR. E adevărat?
N-am fost scouter. Eu am făcut treaba asta pentru prietenii mei, care erau Mureșan, prima dată Marcel Popescu și după Răzvan (n.r. Zamfir). Am făcut treaba asta la club din prietenie. Mă sunau: Hei, Toni! Vrem un jucător așa și așa. Eu urmăream toate meciurile și cunosc foarte bine piața din fotbalul portughez. Vorbeam de jucători, în rest nimic. Nu am fost scouterul clubului, dar am fost prieten de mult timp.

Astăzi ce înseamnă România pentru dumneavostră?
A doua mea casă. A fost prima țară străină unde am venit să muncesc. Fotbalul pentru mine este aproape totul. Nu e totul pentru că eu cred că mai importantă este familia mea și prietenii. Fotbalul mi-a dat însă totul în viața mea.

1 titlu, o cupă și două supercupe a câștigat Antonio Conceicao în cariera de fotbalist

3 echipe a bifat antrenorul CFR-ului în prima ligă din Portugalia: Braga, Vizela și FC Porto