După aproape două săptămâni petrecute singur în Iași, unde s-a autoizolat la domiciliu, la fel ca întreaga echipă, antrenorul Politehnicii Iași, Mircea Rednic, a decis duminică să plece spre casă, la București, pentru a fi alături de familia sa în următoarea perioadă.
Tehnicianul Iașiului a acordat un interviu pentru ProSport în care a vorbit despre acest sezon, despre măsurile mai dure pe care statul ar fi trebuit să le ia, dar și despre situația echipei sale. Totodată, Rednic a făcut un apel la români să dea dovadă de responsabilitate și să stea în case.
ProSport: Cum gestionați această situație? Cum vă petreceți timpul în casă?
Mircea Rednic: Până acum am stat în Iași, acum am plecat spre București, unde este familia. Acolo am sală de fitness, am curte. Citesc, merg în sală…
Familia dumneavoastră cum este?
Familia este bine, în România, suntem bine cu toții, la domiciliu.
Credeți că se va mai juca fotbal în sezonul acesta? Victor Pițurcă era de părere că nu se mai joacă.
Nici eu nu cred că se va mai juca în sezonul acesta. Pentru că noi suntem abia la început cu pandemia. Totul depinde însă numai de noi, de cum vom gestiona situația asta. Dar după cum văd eu, nu se prea respectă aceste recomandări și autoritățile noastre ar fi trebuit să fie mult mai dure. OK, ei gestionează acum situația, dar uitați-vă că vin peste 20.000 de români din Italia, Germania, Belgia, acolo lucrurile sunt foarte grave. Noi suntem total nepregătiți, nu dispunem de teste, cei testați nu au rezultatele, mai mult ca sigur numărul celor infectați o să fie mai mare în zilele următoare.
Credeți că ar fi trebuit luate măsuri mai restrictive?
Sincer să fiu, mă așteptam la măsuri mai dure, mai ales după ce am văzut că s-a întâmplat ieri, cu oameni prin parcuri, cu grătare, cu copii. Am rămas surprins. S-au făcut recomandări, dar nu este ca în Belgia. Nu e voie să ieși! Te prinde pe stradă, amendat! În Franța, la fel. Nu discută cu tine. Toleranță zero! Ce cauți pe stradă? Înțeleg… te duci la farmacie, la cumpărături, la un neam care este bolnav, dar în rest nu ai ce să cauți pe stradă. Altfel nu vom mai avea control! Vedeți că sunt state mult mai avansate din punct de vedere medical decât noi și ca infrastructură, ca dotări, care nu fac față. Ar fi păcat pentru că noi până acum am gestionat bine, statul a gestionat bine situația.
Ați fost primul antrenor care a încetat să dea mâna cu jucătorii în vestiar, cu mult înainte de declanșarea pandemiei. Parcă ați anticipat ce va urma…
Păi așa mi s-a părut corect. Îmi aduc aminte că ieșeam prin oraș, la mall, toată lumea voia să dea mâna cu mine, să facă poze. De asta nici nu am mai ieșit în ultima perioadă. În primul rând mă protejez pe mine, apoi pe cei din jurul meu.
Cu băieții ați ținut legătura?
Am vorbit cu ei, vorbesc cu ei, cu toții sunt bine. Doctorul ține în permanență legătura cu ei. În fiecare zi aproape, cel mult la două zile. Îi ține în evidență, să nu fie probleme. Le-am trimis un program de pregătire acasă. Se pregătesc de acasă după un programat stabilit. Sunt preocupați cu toții și încearcă să nu piardă ce au făcut până acum. Echipa era pe un crescendo, se formase un grup bun, ca atmosferă, ca joc.
Psihic cum îi simțiți pe jucători, în special pe cei străini?
Sunt bine, poate mai puțin străinii. Se simte în vocea lor o tristețe. Și e normal, îi înțeleg. Mulți m-au întrebat dacă nu ar putea pleca acasă. Eu le-am spus că nu pot să le fac programul, dar sfatul meu pentru ei a fost să nu plece. Pentru că dacă stabilim o dată la care să vină trebuie să stea în carantină două săptămâni. Și nu am făcut nimic. Riscul e mare. În afară de Klimavicius, care a plecat acasă după Constanța, pentru că era ziua fetei lui, cu toții sunt la Iași. Și în cazul lui nu am prea fost de acord. El avea bilet de întoarcere, dar când să revină în România nu s-a mai putut. Îi înțeleg pe toți. Habibou și Bourama sunt la Hotel Moldova, sunt singuri acolo. Își fac antrenamentele, au noroc că cei de acolo se ocupă de ei. Dimineața îi primesc la masă, după aceea le fac pachetele cu mâncare pentru prânz și seara. Dar sunt singuri în hotel. Stau pe telefoane cu familia. Nu e deloc plăcut. E foarte greu pentru ei. Habibou e din Belgia, are neamuri și în Franța. Când vede ce se întâmplă acolo, e foarte greu pentru ei.
Cum vedeți situația economică a cluburilor?
Toată lumea vorbește, dar până nu știm nimic concret, e greu să spunem ceva. E devreme. Și pe mine mă întreabă jucătorii ce se întâmplă, dacă își primesc salariul pe ianuarie. Am vorbit cu Ciprian (n.r. președintele Ciprian Paraschiv), așteaptă și ei să vadă ce decizie se ia. Am vorbit și cu jucătorii și am făcut un apel la ei, să înțeleagă că este stare de urgență. Nu se joacă, nu te antrenezi, nu joci, ar trebui să fie înțelegători din punctul acesta de vedere. Pentru perioada asta, o lună, două. Nu știi ce decizie se va lua. Federația trebuie să găsească o soluție, ar fi păcat să o tărăgănăm, pentru că intri dintr-un campionat în celălalt.
Ce scenariu vi se pare cel mai bun privind acest sezon?
Părerea mea, dacă tot aveau mulți intenția de a face un campionat cu 16 echipe peste doi ani, pot să o facă acum. Campionatul să se termine exact cum este acuma, fără să pice nimeni și să vină două echipe din liga a doua. Normal că vor fi nemulțumiri. Dar asta e părerea mea, poate să nu fie luată în seamă. E o părere.
Cum vor gestiona cluburile situația salariilor?
Aici și statul ar trebui să intervină, pentru că acu nu mai ești fotbalist, muncitor. Toată lumea e la fel. Sunt niște reguli pe care trebuie să le respecți. Acum avem această situație. Eu cred că se va ajunge la o soluție cu jucătorii. Avem o meserie frumoasă, respectată, cu salarii bune pentru România. Sunt unii care au contract până în vară, s-ar putea să se decidă să nu se mai joace, iar unele contracte să fie reziliate. Nu știm ce va fi.
Cum ați caracterizat imaginile de sâmbătă, cu unii români care au luat parcurile cu asalt?
Ce am văzut ieri e lipsă mare de disciplină, de responsabilitate. Nu ai voie să te joci. E un virus care nu știi de unde vine. Nu e un tratament clar. Mă așteptam la decizii mai drastice. Nu e de joacă. Și englezii spuneau că vor rezolva, că nu vor închide nimic și după câteva zile au închis tot. Restaurante, cafenele… și-au dat seama că nu e de joacă!
Când credeți că vom reveni la ritmul obișnuit de viață?
Sper și îmi doresc cât mai repede. Pentru noi și pentru copiii noștri și pentru viață. Nu poți să stai numai în casă. Citești, recitești, faci sport, te uiți la televizor, dar asta nu e viață. Sper ca toată lumea să se unească, să lase ambițiile și tot felul de interese, să fie solidari și să facă front comun, să caute o soluție, un medicament, un vaccin.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER