Reînființarea echipei de fotbal Steaua sub umbrela Armatei, anunțată într-o conferință de presă anul trecut, este chiar și acum, la trei luni distanță, învăluită în incertitudini și chestiuni neclare, în ciuda victoriilor din instanță. După ce păienjenișul de relații al lui Gigi Becali a fost treptat depășit, au apărut problemele interne la CSA Steaua, care par în acest moment măcar la fel de spinoase.
Proiectul noii Steaua trenează de luni întregi și este deja întârziat foarte mult
Proiectul dat publicității pe 12 decembrie de Marius Lăcătuș – noul manager al secției de fotbal – și de colonelul Cristian Petrea, comandantul clubului, prevedea reînființarea unei echipe care să fie înscrisă în Liga 4, cu un buget de 300.000 de euro. Planurile erau ambițioase. Promovări succesive, astfel ca la startul campionatului 2020-2021 Steaua să fie în Liga 1 și să joace pe noul stadion din Ghencea. Se vorbea despre o echipă puternică, despre cooptarea unor legende ale clubului în staff, despre reînvierea tradiției clubului militar.
Doar că, până la ora aceasta, noua Steaua a rămas doar pe hârtie și destule nedumeriri au început să înconjoare proiectul. Este luna aprilie deja și Steaua Armatei a reușit să angajeze, în cele din urmă, un antrenor – pe Ion Ion -, dar nu are lot constituit. Cât despre meciuri amicable, nici nu poate fi vorba. Sursele ProSport spun că emisari ai CSA Steaua bântuie terenurile ligilor inferioare, în căutare de fotbaliști de perspectivă, pe care să-i aducă la club. Problema este că timpul trece și, în continuare, nu există echipa propriu-zisă.
Un buget inexplicabil pentru Liga 4. Suma necesară promovării din campionatul Bucureștiului ar fi de cel mult 30.000 de euro. CSA Steaua anunță un buget de 10 ori mai mare
O altă întrebare este pe ce va cheltui CSA Steaua un buget atât de mare, 300.000 de euro, când în primul an va activa, în cel mai bun caz, doar în Liga 4. La prima vedere, această sumă este de-a dreptul gigantică ținând cont de nivelul competiției, dar și de condițiile specifice.
Din informațiile obținute de ProSport, echipa cu cel mai mare buget din România în Liga 4 este Petrolul 52 Ploiești, care a cheltuit în turul campionatului circa 70.000 de euro. Acolo, la Ploiești, sunt însă niște condiții neobișnuite – care nu sunt valabile și la CSA Steaua – despre care ProSport a scris aici: suporterii care finanțează Petrolul sunt în conflict cu autoritățile locale, care le fac șicane și le percep o chirie uriașă (aproape 1.500 de euro la fiecare meci jucat pe „Ilie Oană”). În plus, Jandarmeria i-a amendat în repetate rânduri cu sume colosale pentru că au folosit materiale pirotehnice la partide.
Alte formații care au cheltuit foarte mult – comparativ cu media – au fost, în turul sezonului, AFC Rapid și CFR București, cele două succesoare ale Rapidului intrat în faliment. Pentru o jumătate de sezon în Liga 5, fiecare a cheltuit aproximativ 70.000 de lei (circa 15.500 de euro), această sumă fiind atât de mare deoarece chiria percepută de CS Rapid pentru fiecare meci jucat pe Giulești este de 2.000 de lei. În rest, sumele sunt de-a dreptul simbolice la nivelul ligilor 4 și 5.
ProSport a stat de vorbă cu patronul unui club de Liga 4 din București, care a zugrăvit următorul tablou: „În mod normal, bugetul pe un an este de 10.000 de euro. În Liga 4 și Liga 5 nu se poate vorbi de contracte, de salarii. Fotbaliștii sunt amatori. Nu sunt cheltuieli. Baremul arbitrilor la meciurile de acasă este 450 de lei. Cam astea sunt sumele de care vorbim. Dar, dacă, totuși, vrei neapărat să promovezi și să ai sub contract antrenorul și 7-8 fotbaliști mai importanți, atunci poți ajunge, în cel mai rău caz, la maximum 30.000 de euro pe sezon. Cam ăsta ar fi bugetul. Cu o sută și ceva de mii de euro ții o echipă în Liga 3. Cu 300.000 de euro îți aduci fotbaliști de prima ligă și reziști fără griji în Liga 2„. Interlocutorul a dat exemplul unor fotbaliști veterani, de 36-37 de ani, trecuți prin Liga 1 sau Liga 2, care sunt vedete acum în Liga 4.
În Liga 4 nu este nevoie de bani pentru deplasări deoarece meciurile se joacă în București. În plus, echipa de fotbal Steaua va fi scutită de foarte multe cheltuieli datorită infrastructurii de care dispune. Are baza sportivă din Ghencea, pentru care nu va trebui să plătească o chirie, are facilități pentru cazarea și masa fotbaliștilor precum și pentru antrenamentul acestora. Cantonamentele nu vor costa, de asemenea, mai nimic, pentru că pot fi făcute la baze ale Armatei precum celebrul complex montan de la Forban.
În aceste condiții, bugetul de 300.000 de euro devine unul absolut uriaș chiar și dacă s-ar finanța 10 echipe de juniori. Se naște întrebarea pe ce vor fi cheltuiți acești bani. Conducătorii clubului au anunțat deja că finanțarea formației va fi asigurată din surse proprii și nu cu bani de la buget. Dar, chiar și dacă n-ar fi vorba de bani publici, tot persistă nedumerirea privind costurile proiectului. Dacă bugetul pentru Liga 4 este de 300.000 de euro, cât va cheltui CSA Steaua în Liga 3 sau Liga 2?
CSA Steaua nu este afiliată la AMFB și nici nu e clar când se va întâmpla asta. Asociația Muncipală are, oricum, mari probleme de legalitate
În sfârșit, o altă dilemă este generată de o cauză externă clubului Steaua: situația AMFB. Asociația care organizează competițiile din București este în proces cu MTS și, din cauza neregulilor descoperite de controlul ministerului, sunt șanse mari să rămână fără Certificatul de Identitate Sportivă. Asta înseamnă că nu vor fi recunoscute rezultatele meciurilor jucate sub patronajul AMFB. Dacă situația nu se rezolvă rapid – și sunt șanse să nu se rezolve, deoarece procesul MTS-AMFB ar putea să continue la Curtea de Apel -, poate fi compromis nu numai actualul campionat, ci și cel viitor. Nerecunoscute de MTS, rezultatele nu vor fi omologate nici de FRF. Asociația Municipală București va rămâne fără reprezentantă în barajul de promovare pentru Liga 3. Pentru CSA Steaua, ar însemna timp și bani pierduți fără folos.
Ca și cum această mare problemă nu ar fi suficientă, CSA Steaua nu este încă afiliată la AMFB, iar această formalitate nu se știe când va fi rezolvată. Afilierea noilor membri (ca și dezafilierea, de altfel) poate fi hotărâtă prin vot, de participanții la Adunarea Generală. Însă șefii AMFB întârzie să pună în discuție acest punct, al afilierilor și al dezafilierilor de echipe. Marian Lumânare, președintele AMFB, a explicat pentru ProSport, în urmă cu câteva săptămâni, că are pe rol, în instanțele de judecată, procese cu cluburi care îi contestă legalitatea funcției. Lumânare se teme să ia vreo decizie privind afilieri și dezafilieri de echipe de teamă „să nu pățesc și eu ca Mircea Sandu și Dumitru Dragomir, să ajung la pușcărie”.
Blocajul nu se știe când va fi rezolvat. În lipsa calității de membru cu drepturi depline al AMFB, CSA Steaua nu poate, teoretic, promova în eșaloanele superioare.
Un ordin de ministru care s-a discutat, nu s-a executat
Toate problemele de mai sus pun sub semnul întrebării victoriile obținute de Armată în instanță contra clubului lui Gigi Becali. Judecătorii au stabilit că latifundiarul a folosit ilegal și cu rea-credință marca Steaua începând din 2004. Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat marca înregistrată de Gigi Becali. În decembrie 2016, Curtea de Apel i-a interzis acestuia să mai folosească numele Steaua.
După aceste verdicte favorabile, MApN pare să se împotmolească în organizarea propriei activități. Mircea Dușa, ministrul Apărării de la acea vreme, a emis în 2014 un ordin privind înființarea unei echipe de fotbal a CSA Steaua și înscrierea ei în campionatul Ligii 4. Conducerea CSA nu a executat ordinul ministrului. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru imediat, echipa ar fi fost înscrisă în Liga 4 în vara lui 2015 și ar fi promovat conform planului, an de an, azi ar fi fost deja în Liga 3. În loc de asta, în momentul de față, echipa „militară” nu există decât pe hârtie.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER