Robert Vâlceanu, tânără senzație a Stelei, fotbalist care nu a împlinit încă 17 ani. Produs 100% al Stelei, mijlocașul care a înscris la meciul său de debut în Liga I, 3-0 cu Gaz Metan Mediaș, a parcurs în ultimii ani același drum anevoios pe care l-au parcurs toți tinerii fotbaliști care au aspirat la un loc între primii 11 fotbaliști ai celei mai titrate echipe din România. Vâlceanu a fost excepția de la regulă, fotbalistul care a compensat prin talent lipsurile de la club. Risipa de bani de la nivelul echipei mari nu s-a clonat niciodată și la juniorii clubului din Ghencea. Foarte mulți antrenori au plecat, neplătiți cu lunile, iar puștii care au parcurs toate grupele de juniori au avut de suportat condiții dintre cele mai proaste. ProSport a obținut mărturia unui junior al Stelei, fotbalist care a venit prima dată la clubul finanțat de Gigi Becali în 2006. Fără să își dezvăluie identitatea din motive lesne de înțeles, puștiul a descris în amănunt felul în care merg lucrurile la ce a mai rămas din fosta Academie de Fotbal a Stelei.
„Am înghițit ani de zile praf de zgură, acum ne rupem genunchii pe sintetic”
Cea mai mare problemă cu care se confruntă în acest moment juniorii Stelei este legată de terenurile de antrenament. Sau, mai degrabă, de lipsa acestora. În Complexul Sportiv Steaua (schema de mai jos), cel aflat sub administrarea Armatei, sunt patru terenuri de fotbal, dintre care doar trei cu gazon natural. Pe ultimul, cel cu iarbă sintetică, sunt înghesuiți și pentru meciuri, dar și pentru antrenamente, toți juniorii Stelei. Este terenul care până acum șapte ani era acoperit cu zgură. Povestește juniorul Stelei. „Ne facem antrenamentele exclusiv pe sintetic, pe ultimul teren din bază, cel care a fost de zgură. Acolo ne antrenăm, toți juniorii, și tot acolo ne jucăm toate partidele. Râdeam de multe ori cu colegii că după ce am înghițit ani de zile praful de la zgură, acum ne rupem genunchii pe sintetic. Mirosul de iarbă îl mai simțim când bate vântul dinspre vest, dinspre terenurile echipei mari„. Fotbaliștii care cresc în curtea Stelei au șanse mari ca până la finalul perioadei de juniorat să nu fi călcat nici măcar o singură dată pe terenurile cu suprafață de iarbă naturală din Complexul Sportiv Steaua, cel aflat acum sub administrarea Armatei. „Dacă ești cu adevărat norocos poți să prinzi un meci pe terenul 5. Mai erau terenurile 6 și 7, care acum s-au unit, însă nu avem acces acolo sub nicio formă, sunt rezervate echipei mari. Și pe „5” până de curând pusese Armata stâlpi pentru rugby, de curând s-a revenit la porți de fotbal. Când e aglomerație mare pe sinteticul din Ghencea facem antrenamente și la Liceul Mircea Eliade, tot pe sintetic, însă unul de dimensiuni mai mici, are vreo 70 de metri lungime„, spune sursa ProSport.
În același complex, pe terenurile numerotate mai jos cu 2,3 și 4, există gazon natural. Numai că acestea sunt rezervate doar echipei antrenate de Laurențiu Reghecampf și niciun puști nu are voie să calce pe ele. Terenurile numerotate cu 5 și 6 sunt de rugby, iar singura variantă de rezervă pentru puști este terenul numerotat cu 8, tot unul cu gazon sintetic, însă de dimensiuni reduse.
„Țin minte că până de curând curgea apă prin vestiare din țevi. Acum e mai bine, e apă caldă la dușuri, au schimbat gresia, au zugrăvit, sunt geamuri termopan, avem mobilier”
„De unde staff medical? Tratamentul e mereu la fel: gheață și Fastum Gel”
S-au scris mii de rânduri despre laboratoarele de fotbal ale cluburilor mari din Europa. Messi a fost „crescut” în laborator de Barcelona pentru a elimina lipsurile din alimentație și medicamentație pe care le-a avut în copilărie. Alții, precum Bale sau Benzema, au avut parte de o creștere ca la carte, la academii serioase. La Steaua lucrurile nu stau așa, iar copiii care încearcă să ajungă la echipa mare se bazează doar pe resursele părinților. „Mâncare de la club? Două sandvișuri, o banană, o ciocolată și apă plată era pachetul, acum câțiva ani, dar numai atunci când plecam în deplasare pentru un meci. În ultimul timp, nu mai aveam nici măcar apă la meciuri, ne cumpăram singuri. Nici măcar staff medical nu aveam așa cum ar fi trebuit. E un singur om care ne dă verdictul și ne și tratează: gheață și Fastum Gel pentru orice„, povestește sursa ProSport.
Potrivit prospectului, Fastum Gel se folosește pentru tratamentul local simptomatic al durerilor musculare sau osteoarticulare de natură traumatică (contuzii,entorse, luxații) sau reumatice (poliartrită reumatoidă, spondilartrită anchilopoietică, puseuri inflamatorii acute ale artrozelor, discopatii, forme extraarticulare de reumatism, torticolis, artrite acute, inclusiv acces de gută).
Ghete și apărători? Simplu: „Tănase, adu-mi și mie niște ghete mai vechi!„
Invidiată la nivelul Ligii I pentru contractul cu Nike, unul de pe urma căruia primește de fiecare dată cele mai noi modele de echipamente sportive al producătorului american, Steaua nu oferă aceleași facilități și juniorilor. Echipa care a jucat în acest sezon în UEFA Youth League a fost îmbrăcată cu echipamentul de acum un sezon al echipei mari, dar la grupele mai mici lucrurile sunt dramatice. „Și cu echipamentele a fost o situație foarte proastă. Acum 3-4 ani erau o groază, Nike ne aducea cam o dată la șase luni geci, treninguri, jambiere și tricouri. În ultimul timp nu știu ce s-a întâmplat, nu mai primim. Am mai prins echipamentele care au rămas de la echipa mare, mai ales acum când s-a jucat în UEFA Youth League, acum a prins fiecare câte ceva dintre cele vechi de la echipa mare. Ghetele sau apărătorile sunt exclusiv responsabilitatea noastră. Cine are bani își cumpără, cine nu… Mergem la echipa mare și ne rugăm: „Hai, Tănase, adu-mi și mie niște ghete mai vechi că porți cât mine. Hai, Popică, dă-mi și mie niște jambiere„, cam așa merge treaba. În aceste condiții au crescut, în ultima perioadă, puști precum Iulian Roșu (foto jos), Cristian Pușcas, Valeriu Lupu, Răzvan Grădinaru sau Toșca, fotbalist pe care Steaua l-a cumpărat acum de la Viitorul Constanța.
Grădinaru era plătit „regește”: 1000 de lei pe lună
La capitolul salarizare, conducerea Stelei a fost consecventă. Și-a plătit juniorii cu regularitatea cu care a virat banii și în conturile fotbaliștilor antrenați de Laurențiu Reghecampf. Adică două salarii la fiecare trei luni, după cum mărturisește sursa ProSport. „La bani nu e o regulă, depiunde de multe aspecte. Suntem plătiți în funcție de mai mulți factori, de valoare, de vechimea în lot, de vârstă. Luăm și 500 de lei pe lună, dar și 700 de lei. Grădinaru, de exemplu, avea cam 1000 de lei pe lună, că era luat și la echipa mare și de Ilie Stan și de Reghecampf. Tot el, dar și alții care nu erau din București, erau ajutați să locuiască în căminul de la Liceul Mircea Eliade. Tomiță (n.r. – Mircea Toma, șeful centrului de juniori) îi ajuta să își găsească acolo. Bine, așa puțini cum erau, banii îi luam cam la trei luni, după ce îl sunau toți părinții pe nea Vali (n.r. – Valeriu Argăseală, președintele Stelei, responsabil de partea financiară)”.
Gigi Becali a desființat academia în 2010. „Mă costă prea mult, un milion de euro pe an”
Decizia care a curmat buna dezvoltare a centrului de copii și juniori a venit în 2010 și a fost luată de către finanțatorul Gigi Becali. La un an după ce a înființat-o, acesta a decis să pună lacăt pe activitatea Academiei de Fotbal Steaua pentru că… era scumpă. La patru luni după ce a plătit ultimele salarii către tinerii fotbaliști și către antrenorii lor, Becali a renunțat la proiect. „Noi cheltuim lunar cu grupele de juniori și cu tot ce ne trebuie pentru Academie în jur de 100.000 de euro. Nu vi se pare că este extrem de mult? În plus, eu văd că tot cumpăr fotbaliști pentru Steaua, iar voi nu scoateți nimic de la Academie. Vedeți ce faceți, dar din iarnă reducem numărul grupelor. Nu mă interesează cine rămâne și cine va fi dat afară„, a transmis atunci finanțatorul Stelei subordonaților săi. Ca amănunt suplimentar, 2010 a fost anul în care Becali a închis și Magazinul Oficial Steaua de la stadionul din bulevardul Ghencea, precum și activitatea departamentului de marketing condus de Bobby Durbac. Totul în ciuda faptului că acest departament produsese, în precedentele 12 luni, circa 3 milioane de euro profit.
Planul de viitor? O posibilă academie în Pipera și trialurile lui Pedrazzini
În lipsa conducerii, cu Gigi Becali și Mihai Stoica încarcerați, Steaua nu are o strategie clară în ceea ce privește viitorul copiilor pe care îi crește. ProSport a scris despre intențiile lui Reghecampf de a-și convinge patronul să investească într-o bază de pregătire în Pipera. La nivel pur teoretic s-au stabilit deja facilitățile: pe lângă terenurile de antrenament, baza ar urma să aibă un hotel, o clinică medicală, dar și o biserică. Un alt pas în direcția bună poate fi considerată misiunea lui Massimo Pedrazzini. Fostul antrenor secund al lui Walter Zenga la Steaua se ocupă acum de repopularea grupelor de copii și juniori și organizează selecții pentru tinerii fotbaliști.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER