„Viitorul e Steaua„, țipă complet inutil crainicul plătit de Becali și îmbrăcat cu geaca pe care scrie FCSB. Viitorul nu e Steaua, dar poate să fie FCSB dacă echipa lui Reghecampf bate. Meciul cu Viitorul vine să încheie o etapă a șaptea și dacă gazdele câștigă se distanțează la șase puncte de locul doi cu trei etape înainte de final. Miza e la fel de mare și pentru băieții lui Hagi. Victoria o aduce din nou la egalitate pe primul loc. Jocul începe conform prospectului. După circa 70 de secunde Alibec finalizează prin „foarfecă” o centrare, dar mingea e apărată ușor de Râmniceanu. FCSB joacă mai rapid, pasează mai bine, iar prezențele în careul advers se înmulțesc. Radu Petrescu îi face semn să se ridice lui Momcilovic, cel care reclamă faptul că a fost îmbrâncit în careul mic de Ganea, apoi același Alibec scapă singur. Își face mingea pe piciorul de șut, însă balonul lovește bara laterală. Viitorul respiră greu, mingile lui Coman sunt puține și, atunci când vin, atacantul trebuie să se chinuie să le fure din capul lui Bălașa.
Singur scapă și Enache, de data asta pe dreapta, după ce Boli și Târu se jenează reciproc, parcă prea politicoși să respingă o minge plouată. Mijlocașul driblează portarul, dar își pierde energiile fix în momentul finalizarii, iar mingea trimisă spre poartă e respinsă de pe linie. Hagi își pune mâinile în cap o dată la două minute, răgușește pe margine, dar nu are cu cine. Ai lui sunt tot mai absenți din meci, Alibec mai cere un penalty însă nu are când să protesteze prea mult. Mingea iese la Boldrin, iar centrarea perfectă a acestuia a trimisă cu capul în poartă de Pintilii, cel care l-a păcălit ușor pe Benzar. Puștii Viitorului doar că nu încep să plângă, fotbal nu mai joacă și din cauza modificărilor severe de sistem pe care le-a operat Hagi. Florinel Coman joacă un post nou, Purece e „număr 10”, iar fundașii centrali sunt mereu prinși pe acțiunile în viteză ale roș-albaștrilor care au spații ca niciodată. Boldrin scapă și el singur, e ziua în care „se scapă”, dar mingea ciupită peste Râmniceanu trece puțin pe lângă. La box se oprea meciul pentru că adversarul e groggy. Aici se merge în repriza a doua.
Țucudean, hit and run
Hagi nu modifică nimic tactic. Benzar și Ganea ies de la vestiare și joacă tot avansați. Greșeala persistă, iar asta se vede. Florin Tănase se distrează pe stânga, e între un Benzar prea avansat și un Hodorogea prea lent, pasează spre Ovidiu Popescu, însă șutul acestuia e respins de Râmniceanu. Hagi se enervează și îl scoate pe Purece cu un gest de lehamite după ce mijlocașul bate aiurea o lovitură liberă. Intră Casap, dar degeaba. Alibec trimite o pasă superbă spre Momcilovic, fundașul centrează perfect în fața porții însă Popescu se precipită și șutează fără țintă, pe centru, iar Râmniceanu respinge. „Campionii, campionii, ole, ole, ole!” se cântă încă din minutul 65, Hagi e chemat să salute galeria fecesebistă, totul după ce Coman și Chițu sunt scoși de pe teren. De data asta îi iese! Țucudean, proaspăt intrat, finalizează centrarea perfectă a lui Ganea și face liniște pe Național Arena.
Reghecampf se repliază rapid. Iese O. Popescu, astăzi Zero Popescu, și intră Gnohere. Presiunea e tot pe Viitorul, însă constănțenilor le convine rezultatul și se apără aglomerat. Gnohere înscrie din ofsaid, golul este anulat, însă totul vine după ce Boldrin s-a blocat cu mingea la picior în fața porții. Tănase continuă să zburde, pasează cu exteriorul în fața porții, dar Gnohere înalță zmeul. Meciul se termină cu nervi, ratări incredibile, cu trageri odioase de timp, însă rezultatul le menține pe ambele echipe în lupta pentru titlu. Dinamo poate profita chiar etapa viitoare, în derby-ul cu FCSB.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER