Punctul obținut de Dinamo în Ghencea, după 1-1 cu Steaua, a fost privit drept o victorie de fanii, conducătorii și jucătorii celor din „Ștefan cel Mare”. Rezultatul a fost pus pe seama aroganței steliștilor sau pe seama dorinței de afirmare a puștilor din lotul lui Dinamo, prea puțini fiind cei care au subliniat adevăratul „vinovat” pentru prestația oaspeților: Flavius Stoican. Antrenorul lui Dinamo are marele merit de a-și fi adaptat jocul tactic în funcție de ceea ce Steaua arătase în primele trei meciuri oficiale din 2014 și a reușit, ajutat și de disciplina tactică a elevilor săi, să neutralizeze complet sistemul cu vârf fals folosit de Reghecampf. În același timp, antrenorul Stelei se face vinovat, de data aceasta fără ghilimele, de faptul că nu a fost capabil să modifice din mers un sistem care avea evidente carențe și a așteptat până la pauză pentru a scoate de pe teren „mâinile moarte”.
După primele două meciuri din 2014, cel în care Laurențiu Reghecampf a trimis pe teren în premieră sistemul cu vârful fals, ProSport a publicat o serie de articole în care a fost analizată noua viziune tactică a antrenorului. În două dintre acestea (articole pe care le puteți citi mai jos) au fost explicate motivele pentru care Steaua nu are jucătorii potriviți acestui sistem, dar și modalitățile prin care un antrenor poate neutraliza exprimarea fotbalistică a campioanei.
Ce a reușit Flavius Stoican? Și-a construit tactica pe distrugere!
În contextul în care toate discuțiile premergătoare meciului o dădeau pe Steaua drept favorită certă, Flavius Stoican a gândit o desfășurare tactică specială: renunțarea la pretențiile ofensive în schimbul unei organizări menite să blocheze construcția Stelei în punctele esențiale pentru funcționarea sistemului cu vârf fals. Așa cum s-a putut observa clar în timpul partidei, steliștii au acuzat probleme la construcție, iar prima repriză a echipei lui Reghecampf a fost un eșec complet din punct de vedere tactic, dovada fiind dată de cele două schimbări (inclusiv schimbarea sistemului) operate de antrenorul campioanei după pauză.
1. Matei și Rotariu nu au „existat” ofensiv în mod deliberat. Miza lor a fost pressingul la Pintilii
Lipsa de inițiativă ofensivă a lui Matei și a lui Rotariu a fost, de fapt, o consecință a respectării sarcinilor impuse de Stoican. Cele două „extreme” au făcut un presing avansat, alături de Țucudean, metodă prin care construcția Stelei a fost stopată încă din fașă. Antrenorul lui Dinamo a urmat cu strictețe una dintre regulile nescrise pentru contracararea sistemului cu vârf fals: presingul și marcajul la Mihai Pintilii! Motivul este simplu: Pintilii nu se avântă în ofensivă atunci când Steaua are posesia, ci se retrage între cei doi fundași centrali pentru a completa linia văduvită de urcările în atac ale fundașilor de bandă. Presat, Pintilii nu a mai putut livra pasele scurte către Stanciu și Sânmărtean, adică începutul acțiunilor ofensive ale campioanei. Marcajul strâns și pressingul la Pintilii a însemnat că Stanciu și Sânmărtean au coborât mai mult și au pierdut mai mult timp recepționând baloane. Consecința firească a fost întârzierea dezvoltării atacurilor Stelei, uzarea „creativilor” Stanciu și Sânmărtean, chiar și țintuirea în defensivă a celor doi fundași de bandă.
2. Marcajul la Chipciu, pasat inteligent între fundașii centrali și mijlocașii defensivi
Flavius Stoican a învățat din greșelile făcute de Ionuț Chirilă (Concordia Chiajna) și de Mihai Teja („U” Cluj) în ceea ce privește marcajul la cel mai mobil om din „11”-le lui Laurențiu Reghecampf. Vârful fals al Stelei, Alexandru Chipciu, a reușit jocuri bune în primele trei meciuri după ce a profitat de ineditul cu care s-au confruntat fundașii centrali adverși. Mai exact, apărătorii au făcut greșeala să iasă din dispozitiv urmărindu-l pe Chipciu, iar pe culoarele astfel formate au venit pasele pentru mijlocașii de bandă ai Stelei.
Dinamoviștii s-au pregătit temeinic pentru neutralizarea lui Chipciu. Vârful fals al Stelei a fost marcat în zonă, mai mult, responsabilitatea aceasta revenindu-le în funcție de poziția lui Chipciu atât fundașilor centrali, cât și mijlocașilor defensivi. Poate că și din acest motiv Steven Thicot și Mansaly Boubacar au reușit să fie nominalizați drept cei mai buni fotbaliști ai lui Dinamo în meciul cu Steaua. Impotența fotbalistică a lui Chipciu a făcut ca problemele Stelei să se agraveze pe fază ofensivă.
3. Ofensivul Varela a destabilizat apărarea și l-a ținut în apărare pe Latovlevici
Ieșirile dese ale lui Varela în ofensivă au fost analizate și contracarate de Stoican. Antrenorului lui Dinamo a speculat lipsa de viteză a fundașului dreapta al Stelei, motiv pentru care campioana a fost deseori prinsă descoperită în bandă. Problemele cauzate de Varela în dreapta au declanșat altele, în lanț: Gardoș și Szukala au fost nevoiți să strângă în dreapta, iar avântul ofensiv al lui Latovlevici, altădată de succes, a fost anulat. Lato s-a văzut nevoit să coboare des pentru a completa linia de fundași, ba chiar s-a comportat precum un central în momentul în care au venit centrări de pe partea ce trebuia să fie acoperită de Varela.
4. Adi Popa, corigent la tactică: a trimis centrări într-un careu gol
În timp ce coechipierii săi se străduiau să respecte indicațiile lui Reghecampf în fața unui adversar bine pregătit, Adi Popa a părut să fie singurul care nu își cunoaște sarcinile de joc. „Adi Popa a centrat greșit în multe situații în care nu trebuia să apeleze la asta. Avea și alte variante„, a spus Reghecampf după meci subliniind astfel o eroare tactică făcută de mijlocașul dreapta: Sistemul cu vârf fals are drept una dintre consecințe provocarea situațiilor în care mijlocașii de bandă au spațiu de manervă ca urmare a dezechilibrului provocat în centru chiar de către vârful fals. Totuși, aceștia au ca unică variantă pătrunderea în diagonală spre poartă, centrare fiind o soluție proastă tocmai din pricina lipsei de coechipieri din careul advers.
În acest context, Popa a abuzat de centrări în primele 45 de minute, majoritatea acestora fiind complet greșite, din pricina lipsei unui atacant clasic care să atace balonul. Totuși, Laurențiu Reghecampf nu a avut inspirația să modifice încă din prima repriză un sistem de joc care nu dădea rezultate și a preferat să aștepte până la pauză pentru a-i schimba pe Adi Popa și pe Varela și pentru a reveni la 4-2-3-1, cu Piovaccari în atac.
Dinamo nu merita victoria, a obținut exact ce și-a propus
Blocarea Stelei a fost pusă bine în practică de Dinamo, însă într-o astfel de situație un rezultat de egalitate este maximum din ceea ce se poate obține. Opinia generală a antrenorilor este aceea că un sistem cu vârf fals (folosit de o echipă cu jucători mai valoroși decât ai adversarei) nu poate fi contracarat fără sacrificarea intențiilor ofensive. Pressingul avansat, marcajul temporar făcut de fundași și de mijlocași, dar și specularea spațiilor lăsate de urcările fundașilor adverși sunt mișcări menite să destabilizeze sistemul cu vârf fals, însă nu lasă loc și de inteții ofensive. Pe stadionul din Ghencea s-au întâlnit o echipă preocupată de ofensivă și una preocupată de defensivă, motiv pentru care doar egalarea târzie a Stelei a lăsat impresia că Dinamo ar fi meritat victoria.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER