Are 30, merge pe 35!

În iarna lui ’92, Brașovul a pregătit startul returului cu un turneu de mâna a doua în Italia. După un test cu o echipă regională, primarul-gazdă a invitat tot lotul la o cină fastuoasă și i-a oferit un trofeu simbolic plus câteva baxuri de vin celui mai vârstnic jucător din lotul brașovean. Eugen Moldovan, decanul de vârstă din scriptele clubului, a fost ținta ironiilor până la revolta internaționalului albanez Canaj, alături de Minga, coșmarul lui Dinamo din dubla cu 17 Nentori, între stranierii Brașovului. Tăcere, mirare printre colegii care-l știau cu vreo patru ani mai fraged.

După bursa bârfelor din târg, aidoma lui Canaj, și senegalezul N’Doye a împlinit deja 30 de ani și merge pe 35. Dilemă pe care a gâtuit-o degrabă. „Întrebați-o pe mama“. Cum nu se supune canoanelor gimnasticii sau unui turneu de juniori FIFA, N’Doye poate să fie și de-un leat cu bunicul Roger Milla și în timpul liber să facă și curte puștoaicelor, precum rectorul octogenar mediatizat de Realitatea.  O certifică turul sezonului, N’Doye a fost mult mai verde decât puzderia de puștani care ar fi trebuit să mănânce jăratic, dar au scos doar fumuri pe nas. Scuzați comparația, și Bölöni era sărit bine de 30 de ani când a semnat cu Steaua.