Au întors armele

Întrebarea le-am pus-o, în epoci distincte, mai întâi lui
Valentin Stănescu, pe la începutul anilor 80, și mai apoi lui
Florin Halagian, când a preluat-o pe Dinamo, după Revoluție: cum se
face că decenii bune au fost mai mulți antrenori care le-au
pregătit atât pe Steaua, cât și pe Dinamo, decât jucători care au
dat tricoul pe cel al rivalei? Logic ar fi fost ca raportul să fie
răsturnat, nu? Răspunsul n-a venit. Și unul, și celălalt s-au
mărginit să explice opțiunea personală. Cu siguranță că aceeași
replică ar fi venit și de la Traian Ionescu, Titi Teașcă ori
Constantin Cernăianu, câțiva dintre cei care au trăit derby-ul de
pe ambele bănci. Un paradox și nu prea al vremurilor. Atât
Internele, cât și Armata legau jucătorii de vestiar și mai apoi de
un birou de la o circă de miliție ori la o unitate militară cu câte
un grad de ofițer, care pentru cei mai mulți însemna chiar viitorul
asigurat. Perspectivă căreia niciun om cu scaun la cap al acelor
vremuri nu i-ar fi dat cu piciorul, chiar dacă mulți s-au trezit
plimbați pe la echipele satelit, Victoria, Moreni, Scornicești sau
Tg. Mureș. Solda mergea, ziua avansării în grad se apropia. Mai
toți personalități puternice și bine conturate, antrenorii nu
puteau fi controlați cu aceeași strategie cazonă cu trese și
steluțe pe umeri.

Azi, realitatea stă exact pe dos. Statistica îi va șoca pe cei
mai tineri, înflăcărați de iubirea clamată până la moarte a
idolilor lor. Azi, se pupă cu patos steagul petrecut peste umeri pe
vecie, iar sloganul „niciodată la rivală” a devenit un șablon
sâcâitor. Declarații de dragoste cu dedicație pe care fanii au
ajuns să fie chiar primii care nu dau nici cât pe o ceapă degerată.
Amintiți-vă de ostilitatea cu care a fost reprimit Dănciulescu în
„Ștefan cel Mare”, cât pe ce să provoace o tragedie după ce
dinamovistul hărțuit a plonjat cu mașina în Lacul Morii. Pentru ca
mai ieri fanii să pună de un protest după ce Danciu a semnat cu
Hercules.
La urma urmei, nici nu-i prea greu de acceptat că toți, jucători,
antrenori, conducători, sunt doar profesioniști pe care vântul îi
poate purta fie colo, fie dincolo. Inclusiv la rivalii
tradiționali.