Au trecut 4602 zile de când Poli nu a mai învins-o pe Dinamo, în campionat! **”Să puneți suflet!”

Prezentarea titularilor lui Poli din meciul câștigat cu 3-0 acum
12 ani și jumătate continuă cu Ilie Stoican, care încă mai joacă
fotbal în Liga a IV-a, la Chișoda, alături de Romică Buia.

De ce au scăpat dinamoviștii nebătuți în toți acești
ani?
Nu știu, nu-mi explic. Ca fotbalist, îți dorești foarte mult să
câștigi orice meci. Și vorbim de un meci cu Dinamo, în care
mobilizarea este cea mai mare. Nu pot să îmi dau cu părerea,
fiecare simte altfel. Eu, de exemplu, cu Dinamo, când am văzut
stadionul plin, cu 30 și ceva de mii de spectatori, asta am simțit,
că mi-au dat aripi. Nu mai simțeam că nu pot să alerg, puteam să
jucăm și trei zile și nu știu dacă era alt rezultat. A fost cel mai
important meci din cariera mea.

Ce ați avut voi în 1997 și nu a avut Poli în ultimele
sezoane?
Întrebarea e ce au ei și nu am avut noi! Ei au tot ce le trebuie,
nu poți compara condițiile lor cu cele ale noastre, de atunci. Noi,
în schimb, eram mai uniți, unii dintre noi jucam împreună încă de
pe vremea junioratului, eram mulți localnici și cred că dăruirea a
fost mai mare.

Ce vă mai aduceți aminte de la acel meci din urmă cu 12
ani?
Noi toți, înainte de meci, ne gândeam să nu pierdem. Puțini se
gândeau că o să câștigăm, mai ales cu scorul de 3-0, dar ne-am
mobilizat cu toții mai mult ca niciodată. De obicei, înaintea unor
astfel de meciuri eram modești. Domnul Dembrovschi, directorul
tehnic de atunci, ne-a și zis, parcă înaintea unui meci cu Steaua:
avem -11 la „adevăr”, după asta o să avem -14. Și uite că le-am
bătut și pe Steaua și pe Dinamo, dar din păcate am retrogradat.

Alte amănunte din timpul jocului?
La Dinamo jucau mulți jucători de valoare. Era Hîldan, Dumnezeu să
îl ierte, mai era și Florentin Petre, care a jucat pe partea mea.
Eu eram fundaș dreapta și el mijlocaș stânga. Țin minte că am făcut
multe alunecări în meciul acela, nu prea l-am lăsat să miște. A
fost o nebunie, când am dat primul gol nu ne-a venit să credem, a
urmat al doilea, iar după al treilea deja nu am mai avut emoții. Ne
gândeam ce o să urmeze după meci.

Și ce a urmat după meci?
A fost bucurie mare. Am făcut și un chef în seara aceea. Au fost
momente frumoase.

Credeți că ar fi indicat ca Sabău să riște și să joace
totul pe cartea atacului?
Mă gândesc că o să joace ofensiv, pentru că meciul acesta trebuie
să îl câștigăm neapărat. Va fi un meci frumos, pentru că și Dinamo
vine să câștige.

Aveți un mesaj pentru jucătorii de acum, din partea
generației care a umilit pe Dinamo?
Să gândească la fel cum am gândit și noi. Să pună suflet, dăruire
și să-i mulțumească pe suporteri. Eu voi fi în tribună și îi voi
susține.

„Am dat tot ce aveam mai bun în meciul acela. Chiar
dacă mingea era ieșită cu trei metri din teren, tot alergam după
ea”
Ilie Stoican, fost jucător Poli Timișoara