Becali a dictat, Steaua plătește. Nu ratarea calificării în Ligă doboară clubul, ci ultima decizie a patronului. Pierderi imense

Perioada de transferuri din vara lui 2014 a avut pentru Steaua două părți distincte. Prima, până în 27 august, când s-a jucat meciul retur cu Ludogoreț din play-off-ul Champions League, a constat în aducerea a 4 jucători. Lui Arlauskis, venit liber de contract, i s-au alăturat Lemnaru (revenit între timp la U Cluj), Luchin și Breeveld, aduși pentru suma totală de 1,1 milioane de euro.

Schimbare de strategie dictată de Becali – Steaua riscă să piardă o altă sursă importantă de venit

Ratarea calificării în grupele Ligii în acest sezon înseamnă pentru Steaua o pierdere de minimum 15 milioane de euro. Mai grav, echipa lui Costel Gâlcă nu arată deocamdată ca un produs finit, astfel că oficialii campioanei au pus în aplicare în ultima săptămână un plan B care seamănă mai degrabă cu o soluție de criză. În doar câteva zile, în a doua parte a perioadei de transferări, Steaua i-a împrumutat pe Papp, Bourceanu și Rusescu, o metodă folosită în trecut de marea rivală Dinamo și pe seama căreia fanii echipei din Ghencea obișnuiau să se amuze. Aparent, venirile celor trei pentru o perioadă de un an întăresc Steaua din punct de vedere sportiv pentru sezonul în curs. Ce impact va avea această schimbare de strategie asupra viitorului pe termen mediu și lung al clubului este mult mai greu de prezis. 

„Aplic tactica pe care a făcut-o Steaua ’86. Au luat cei mai buni jucători din țară, de peste tot, și au făcut o selecție. Marius Lăcătuș mi-a spus că în perioada aia luaseră 50-60 de jucători și au rămas cei mai buni. Eu vreau cei mai buni jucători din țară”, declara Gigi Becali în septembrie 2008.

ProSport a analizat toate transferurile făcute de atunci și până acum cu jucători români, pe care s-au plătit sume de transfer. Tactica finanțatorului s-a dovedit profitabilă, iar Steaua a înregistrat un excedent de 16.375.000 de euro. Destinația ulterioară a banilor, ajunși în buzunarul lui Becali în schimbul împrumuturilor repetate la club, nu face obiectul acestui material. 

Sezonul 2008-2009

TOTAL: +600.000

Jucătorii români pe care Steaua a plătit sume de transfer în sezonul 2008-2009 au costat 4,4 milioane de euro. Dintre cei patru fotbaliști aduși, singurul vândut ulterior a fost Bogdan Stancu. Galatasaray a plătit pentru internaționalul român suma de 5 milioane de euro, astfel încât Steaua a obținut un profit de 600.000 de euro pe investiția totală din acel sezon

Sezonul 2009-2010

TOTAL: -1.500.000

Singurii jucători români transferați de Steaua în sezonul 2009-2010 au fost Ciprian Tătărușanu și Cristian Tănase, ultimul fiind și în momentul de față component al lotului campionei. Portarul echipei naționale a semnat în această vară o înțelegere cu Fiorentina din postura de jucător liber de contract, Steaua pierzând posibilitatea de a încasa vreun ban pe el. Tănase a venit la Steaua de la FC Argeș pentru 1,8 milioane de euro. Între cele două cluburi a existat o clauză conform căreia clubul piteștean urma să primească jumătate din suma unui viitor transfer, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care mijlocașul nu a plecat până acum de la Steaua. Această clauză a expirat în vara lui 2014. 

Sezonul 2010-2011

TOTAL: +5.575.000

Bilașco, Apostol, Galamaz și Laurențiu Marinescu au făcut parte, alături de Brandan și Ricardo, din grupul de jucători numit „Lotul Urziceni” în sezonul 2010-2011. Acești fotbaliști au venit la Steaua în contul unei datorii personale de aproximativ 4,5 milioane de euro pe care Dumitru Bucșaru, patronul Unirii Urziceni, o avea față de Gigi Becali, clubul din Ghencea neplătind o sumă efectivă pentru transferurile lor. În consecință, ProSport nu a luat în calcul valoarea tranzacțiilor  acestor fotbaliști.

Niciunul dintre jucătorii români aduși de la campiona României din 2009 nu s-a impus la Steaua și nici nu a putut fi vândut ulterior. Dintre jucătorii aduși în sezonul 2010-2011 doar Iasmin Latovlevici mai face parte din actualul lot al Stelei. Florin Gardoș a fost cea mai inspirată mutare din acel sezon. Fundașul adus de Victor Pițurcă de la Concordia Chiajna pentru doar 150 de mii de euro a fost vândut în această vară la Southampton cu 6,8 milioane de euro.

Sezonul 2011-2012

TOTAL: +10.550.000

Vlad Chiricheș este jucătorul de pe urma căruia Steaua a obținut cel mai mare profit

În vara lui 2010, când a dezmembrat Unirea Urziceni, creditorul Stelei l-a ignorat chiar pe Raul Rusescu, atacantul care în cei doi ani petrecuți la Steaua avea să marcheze 41 de goluri în toate competițiile. Becali a reparat greșeala un an mai târziu și l-a adus pe Rusescu pentru doar 200.000 de euro de la Urziceni. După doar 24 de luni, Steaua a obținut un  profit de două milioane de euro din vânzarea atacantului la Sevilla. Lovitura cea mai importantă dată de Steaua pe piața transferurilor în 2011 avea să se dovedească aducerea lui Chiricheș de la Pandurii. În 2013, Tottenham a plătit 9,5 milioane de euro (recordul pentru un jucător plecat din Liga 1) pentru a-și asigura serviciile fundașului central.

Sezonul 2012-2013

TOTAL: +1.150.000

Dintre jucătorii români aduși în sezonul 2012-2013 doar Mihai Pintilii a reprezentat o afacere de succes pentru Steaua. Mijlocașul a fost vândut în această vară la Al-Hilal pentru suma de 2.400.000 de euro. Adi Popa, Gabriel Iancu și Cornel Râpă au fost transferați de Steaua în același sezon, dar ei fac parte în continuare din lotul Stelei.

În afara transferurilor analizate mai sus, Steaua deține în acest moment mai mulți fotbaliști români cumpărați în ultimii 6 ani și care reprezintă o sursă teoretică de profit suplimentar. „Bunurile mobile” din lotul actual al Stelei:

Alexandru Chipciu este cel mai bine cotat jucător din actualul lot al Stelei

Rămas fără suma consistentă oferită de UEFA pentru participarea în grupele Ligii Campionilor, Becali a schimbat strategia, panicat că ar putea rata acest obiectiv și în vara anului viitor. Un calcul simplu arată că, în cazul celor 6 fotbaliști a căror vânzare a adus profit consistent clubului, perioada medie petrecută la Steaua a fost de 29 de luni. Adică aproape doi ani și jumătate. Finanțatorul nu a mai avut răbdare să cumpere alți fotbaliști valoroși din Liga 1 care necesitau un timp de maturare comparabil până la eventuala lor vânzare. Becali a decis că e momentul să împrumute.  În doar câteva zile, Papp, Bourceanu și Rusescu au semnat cu Steaua. 

Chestionat pe seama raționamentului de business al lui Becali din această perioadă de mercato, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fost tranșant: „Steaua a dat lovitura prin vânzarea lui Gardoș și nu e interesată de performanță. Patronul decide acolo. E jucăria lui, nu are nicio obligație față de nimeni, de aceea e capitalism. Pe vremea lui Ceaușescu l-ar fi arestat, dar așa îl pupă în fund. Nu vreau să îmi dau cu părerea dacă a procedat bine sau nu pentru că aș supăra multă lume”.

Dragomir dă un verdict dur cu privire la faptul că jucătorii români se întorc în Liga 1 după ce nu reușesc să se impună în străinătate: „Nu au valoare. Chiricheș și Gardoș au valoare și se vor impune. Oricum, pentru campionatul nostru, cei care au venit sunt de ajutor Stelei”. 

Experiența trecutului arată că metoda readucerii fotbaliștilor români în Liga 1 dă rezultate pe termen scurt. Dinamo l-a împrumutat pe Lobonț de la Ajax pentru returul sezonului 2001-2002 și a cucerit titlul de campioană. În ianuarie 2005 clubul din „Ștefan cel Mare” l-a readus sub formă de împrumut pe Ianis Zicu pentru un an și jumătate, constănțeanul contribuind la titlul din 2005.

„Dacă Gigi Becali vrea bani, trebuie să ne calificăm în grupele Champions League. Nu știu de ce patronul nu vrea să bage bani. Eu știu ce mă așteaptă dacă nu se va investi”

Laurențiu Reghecampf 

Ce se va întâmpla cu Steaua peste 29 de luni, când matematic, o nouă recoltă semănată anul acesta trebuie scoasă la vânzare? Dintre fotbaliștii transferați în ultimele două luni, niciunul dintre Breeveld, Arlauskis, Lemnaru și Luchin nu va avea mai puțin de 29 de ani în ianuarie 2017. Automat, pe niciunul dintre ei nu se poate obține o sumă de transfer comparabilă cu cele încasate pe Chiricheș sau Gardoș. 

Papp, Bourceanu și Rusescu nu pot fi luați deocamdată în calcul pentru că nu aparțin Stelei. Pentru a putea fi vânduți în viitor de clubul din Ghencea, ei trebuie mai întâi cumpărați de la Chievo, Trabzonspor și, respectiv, Sevilla. În ianuarie 2017, Papp va avea 27 de ani, Bourceanu 31, iar Rusescu 28 de ani.

Cristian Ciocoiu, fostul atacant al Stelei, consideră că metoda împrumuturilor de jucători nu este o afacere de succes în condițiile în care acești fotbaliști nu pot fi vânduți: „Depinde ce urmărești. E important să ai acești jucători în echipă din punct de vedere fotbalistic, dar ca bussines, normal că nu te avantajează. Cred că aceste transferuri au fost făcute cam târziu. Din ce am auzit, antrenorul ar fi cerut anumiți jucători, dar nu au putut fi aduși. Politica unui club trebuie făcută din timp, nu de pe o zi pe alta. De data aceasta s-a dovedit că a fost greșită”.
Ciocoiu a enumerat și câteva motive pentru care jucătorii români nu se impun în campionatele externe: „Afară există o altă mentaliate, un alt stil de joc. Antrenorii au niște cerințe pe care ei nu reușesc să le îndeplinească. Jucătorii români au și evoluții bune, dar nu au constanță”.

9,2 milioane de euro a încasat Steaua pe transferurile lui Gardoș și Pintilii în această vară

1,1 milioane de euro a plătit Steaua pentru transferuri în această vară

Business-ul profitabil cu jucători pare în pericol acum. Cei trei fotbaliști împrumutați se vor întoarce cel mai probabil la cluburile de care aparțin, în timp jucătorii români pentru care Steaua a plătit sume de transfer: Valentin Lemnaru (30 de ani), Srdjan Luchin (28 de ani) ar putea fi greu de valorificat din cauza vârstei lor. Bogdan Stancu, Florin Gardoș, Vlad Chiricheș, Alexandru Bourceanu, Raul Rusescu și Mihai Pintilii sunt jucătorii pe care Steaua a obținut cele mai importante profituri. Cei șase jucători au stat în medie la echipa din Ghencea doi și jumătate.