Cândva vedetă, Topolinschi îngrijește acum gazonul la Dinamo

Dan Topolinschi este un nume care poate nu mai spune multe
microbiștilor, dar fostul fundaș al lui Dinamo ascunde în spatele
său o poveste impresionantă. ProSport s-a așezat la o discuție cu
omul care, la 44 de ani, se luptă cu un destin crud, dar continuă
să dribleze greutățile vieții.

La 18 ani debuta în Liga I, la Iași, unde-l avea președinte pe
celebrul, încă de pe atunci, Vasile Ianul. La un an distanță,
Steaua punea ochii pe el, dar nu prea-i convenea ideea, dinamovist
fiind. Topolinschi povestește: „M-am dus la Ianul și i-am
zis că eu vreau să mă duc la Dinamo, nu la Steaua”. Apoi,
în vara lui 1985, la 19 ani, ajungea la echipa de suflet. Nu a stat
decât un an și, ca mulți alții, regretă. „Dacă aveam mintea
de pe acum, era altceva. Ajunsesem la Dinamo, eram titular în fața
lui Stănescu, dar mi s-a urcat la cap. Mă vedeam mare și
tare”, spune acum fostul fotbalist. Atletic și foarte
decis, Topolinschi primise porecla „Măcelarul” din partea
spectatorilor: „Eu zic că nu eram dur, jucam tare, la
limită. Dacă am luat cartonașe roșii? Ohooo,
destule!”.

Cariera
ratată, apoi pușcărie

După doar un an în „Groapă”, e vândut la Victoria București,
unde joacă până la Revoluție. De acolo, totul merge din rău în mai
rău. Se retrage la 30 de ani și se stabilește în Călărași, acolo
unde lucrează și în Poliție. În 2000 însă, este arestat pentru
luare de mită și petrece aproape doi ani în pușcărie. „Pe
nedrept, pentru că eu eram în concediu, nu am pus mâna pe nimic.
Dar aveau nevoie de un țap ispășitor”, explică el. A
plecat în Spania, a lucrat pe șantier, apoi s-a întors în România,
unde a muncit pe unde a apucat. De un an și jumătate e îngrijitor
al stadionului Dinamo, dar, cel mai interesant, conduce și mașinuța
care transportă jucătorii accidentați în afara terenului.
„Sincer, nu era datoria mea asta, cu mașinuța. Dar am cerut
eu și îndatorirea asta. Știți de ce? Îmi place cum e pe teren,
printre fotbaliști”, spune Topo mândru.

Risc de
paralizie

Totuși, cel mai mare hop pe care fostul fundaș l-a trecut a
venit cu două săptămâni înaintea Crăciunului. „Mi-au
descoperit o hernie de disc în stadiu avansat și o deficiență la
măduva spinării. Doctorii mi-au spus din start că sunt șanse mici
să mai pot merge. Maxim 10%”, vine imediat explicația. S-a
operat, iar acum pare că e bine, chiar dacă două luni se va chinui
cu o proteză pentru gât. „Cred că, dacă nu eram sportiv,
acum vorbeam din scaunul cu rotile. Cel mai mult m-am bucurat că în
perioada asta am văzut că nu m-a uitat toată lumea”,
continuă Topo povestea, care are și o cerință specială.
„Scrieți, vă rog, că le mulțumesc unor persoane care m-au
ajutat acum: Radu Viorel, Nicușor Vlad, «Bigică» Eftimescu și
Nicolae Badea”.

Pleca
pe jos de la stadion

Pentru Topolinschi, fiecare meci al lui Dinamo de pe teren
propriu este o sărbătoare. „Chiar dacă nu mai e fotbalul ca
pe vremea mea, iar spectatorii nu mai vin la stadion, eu iubesc
clubul ăsta”, spune bărbatul de 44 de ani. Totuși, nu
fiecare final de partidă îl prinde la fel de entuziast. Și nu e
vorba de rezultat. „Eu stau în comuna Pantelimon, deci e
ceva distanță. Uneori, se mai întâmplă să n-am bani de taxi, vreo
20 de lei, așa că o iau pe jos, bătrânește”, vine rapid
explicația.

102
meciuri a jucat Topolinschi în Liga I pentru Poli
Iași, Dinamo, Victoria, Sportul și FC Național