Cine este Constantin Gâlcă? Profilul succesorului lui Reghecampf la Steaua

â—¦ Costel Gâlcă este antrenorul echipei Steaua pentru următoarele două sezoane. ProSport a conturat profilul fostului mijlocaș defensiv al Stelei și al echipei naționale

Acum 26 de ani, România trăia ultimele luni de comunism, iar fotbalul era sarea care mai condimenta viața oamenilor ce înșirau cozi kilometrice la alimente. Steaua câștigase Cupa Campionilor Europeni în 1986, iar la trei ani distanță pierdea ultimul act al competiției, împotriva italienilor de la AC Milan, scor 0-4. La clubul Progresul, un tânăr de 16 ani debuta pentru echipa aflată pe atunci în liga a treia. Așa cum Constantin Ardeleanu mărturisea într-un editorial publicat pe www.fcsteaua.ro, Constantin Gâlcă era la acel moment doar un „copil crescut în anonimatul școlii din Parcul cu Platani”.

Pentacostel din Ghencea

După experiențele Progresul București (1988-1989) și FC Argeș (1989-1991), mijlocașul a intrat în atenția Stelei, care l-a și achiziționat după ce de la echipă plecase deja „garnitura de aur” care jucase finala Cupei Campionilor din 1989. Perioada petrecută de Gâlcă în Ghencea (1991-1996) este asemănată de același Constantin Ardeleanu cu un examen pe care fotbalistul l-a trecut cu brio: „Teza sa de licență în fotbalul intern și-a susținut-o la 17.09.1994, când a marcat în meciul de pe Ghencea, cu FC Brașov, 5 goluri, câștigându-și renumele de Pentacostel”.

Ca jucător al Stelei, a câștigat patru titluri, o Cupă a României și două Supercupe, iar asta a atras și selecțiile la echipa națională. A făcut parte din lotul echipei din Ghencea în două din sezoanele în care aceasta a jucat în grupele Ligii Campionilor: 1994-1995, 1995-1996. A jucat în 16 partide din cea mai importantă competiție intercluburi, iar nouă meciuri s-au disputat în faza grupelor. Și-a trecut în cont un gol în ediția 1994-1995, la victoria obținută cu scorul de 4-1 pe terenul croaților de la Hajduk Split.

„Când i se aprind beculețele nu este așa tăcut”

Constantin Dănilescu este una dintre persoanele care se confundă cu istoria celor două mari echipe bucureștene, Steaua și Dinamo. În 1991, acesta era director sportiv la Steaua, fiind cel responsabil de transferul lui Gâlcă. Fostul oficial l-a descris pe noul antrenor al campionilor ca fiind o fire introvertită: „Eu l-am adus de la Pitești pe când era un puști. A avut răbdare până a ajuns un om de bază al echipei. Era un tip retras care nu cerea nimic niciodată, nu deranja niciodată, nici nu am simțit că l-am avut în curte în toți anii petrecuți la Steaua. A fost un băiat care nu a creat nicio problemă în vestiar, un tip de mare caracter și de bună condiție care a susținut mereu interesul grupului. Din ce îmi amintesc, era prieten bun cu Adrian Ilie”.

Într-un interviu acordat cotidianului Adevărul în urmă cu trei ani, Costel Gâlcă a dezvăluit că nu echipa din Ghencea a fost destinația inițială: „Nu știu dacă se cunoaște asta, dar trebuia să ajung la Dinamo. Cei de acolo mă urmăriseră, puseseră ochii pe mine și aproape se făcuse treaba, dar s-a băgat Steaua pe fir. Mă știa Țiți Dumitriu, care era pe la loturile de tineret și de juniori ale naționalei”.

În acea perioadă, Vasile Ianul, președintele „roș-albilor”, avea o strategie proprie prin care dorea aducerea celor mai buni fotbaliști. A implementat un plan de achiziționare a jucătorilor de valoare, în timp ce rezervele fără șanse de titularizare erau împrumutate la cluburi din primele două ligi. Florin Halagian, antrenorul echipei Dinamo între 1991 și 1994, a fost cel care a cerut această infuzie de transferuri. Vasile Ianul, care a decedat între timp, a făcut închisoare după ce și-a însușit peste două milioane de dolari din venirile lui Dorin Mateuț, Marius Cheregi, Gabor Gerstenmayer, Tibor Selymes, Dorinel Munteanu, Ioan Ovidiu Sabău și Bogdan Stelea.

Coleg cu noul antrenor al Stelei în anii ”90, Marius Lăcătuș a prezentat și cealaltă latură a fotbalistului Gâlcă: „Un tip ambițios, nu-i plăcea să piardă. Un băiat meticulos, mucalit în mare parte a timpului, însă are și momente când i se aprind beculețele și nu mai e așa tăcut. Oricât de calculat ai fi, ai momente când ți se pune pata. Cu mine nu a prea avut ieșiri din astea. Era foarte apropiat de Panduru, de  Filipescu și de Adrian Ilie”.

Lent, dar cu țintă bună în șut

Materialul publicat de Constantin Ardeleanu pe site-ul oficial al formației din Ghencea conturează profilul fotbalistului Gâlcă: „În afară de șuturile din lovitură liberă, Gâlcă n-avea mai nimic din harul brazilienilor. A fost un mijlocaș defensiv de mare travaliu, asumându-și truda sisifică anonimă și participând cu dăruire la reconstrucția Stelei post-decembriste”. Ca fotbalist, avea o viteză de joc redusă, dar principalele lui calități au constat în plasament, capacitate de efort și șuturile care surprindeau portarii adverși. A reușit să marcheze goluri de la peste 30 de metri, iar nivelul ridicat al execuțiilor lui Gâlcă a fost confirmat la Mallorca. Perioada petrecută la echipa din insulă a fost caracterizată de Ardeleanu ca fiind echivalentul unui examen pentru intrarea în elită: „Masteratul l-a susținut în primul sezon la Mallorca, atunci când a înscris în contul echipei spaniole 13 goluri”. Numărul reușitelor este atipic în condițiile în care cel poreclit „Costelinho” juca pe postul de mijlocaș defensiv.

Pe pagina oficială a clubului iberic, antrenorul Stelei este descris ca unul din cei mai buni jucători de picior stâng din istoria formației. Este prezentat ca „o oglindă a mijlocașului ideal care ajută echipa și din punct de vedere ofensiv”. De asemenea, conform aceluiași site, s-a manifestat ca „un lider care nu a avut dificultăți în a-și asuma responsabilități pe gazon”.

Adept al filosofiei ofensive și al independenței manageriale

Steaua va continua pe linia începută de Laurențiu Reghecampf, un tehnician care a impus un stil de joc bazat pe agresivitate și ofensivă. Rezultatele au fost pe măsură, iar echipa din Ghencea a practicat în ultimele două sezoane un fotbal spectaculos care a fost cununat cu două titluri de campioană.

La câteva minute după semnarea contractului cu „roș-albaștrii”, Gâlcă a vorbit luni despre planurile pe care vrea să le pună în aplicare din postura de antrenor: „Eu am filozofia mea, vin cu metodele pe care le-am învățat în Spania și aș merge pe filozofia spaniolă și o metodologie spaniolă în general. Pentru mine este important grupul, bineînțeles că și jucătorii de valoare, dar integrați în filozofia echipei și în ceea ce este grupul. Îmi doresc o echipă care să propună în permanență, să meargă în terenul advers și să recupereze cât mai mult mingea și să aibă posesie. Eu mereu am fost, și ca jucător, adeptul acestui stil și am simpatizat mulți ani la rând și Barcelona”.

Este cunoscut ca un antrenor cu personalitate, care nu acceptă compromisuri și intervenții din partea conducătorilor unui club. Astfel, în cadrul negocierilor purtate la Poarta Albă, a obținut acordul patronului stelist de a avea ultimul cuvânt în privința lotului și a primului „11”. Licența Pro a fost obținută în Spania, iar debutul în această meserie s-a petrecut la Almeria B.

Mai mult decât atât, Gâlcă și-a întemeiat și o familie cu ocazia experienței de jucător în Peninsula Iberică. Are două fete, Ruxandra și Bianca, și un băiat, Andrei. Aceștia sunt tripleți și au împlinit 14 ani. Mijlocașul a activat peste zece ani în Spania, la cluburi precum Mallorca, Villarreal, Zaragoza, Espanyol și Almeria. La finele sezonului 1999-2000 a obținut singura Cupă a Regelui din palmares, ca jucător al formației Espanyol Barcelona.

Coleg cu regretatul Tito Vilanova

Fostul mijlocaș central a avut un coleg celebru la Mallorca. În sezonul 1996-1997, Gâlcă a fost coleg cu Tito Vilanova, fostul antrenor al Barcelonei, care a murit răpus de cancer pe 25 aprilie 2014.

Într-o intervenție la Dolce Sport, actualul antrenor al Stelei a rememorat perioada în care cei doi împărțeau același vestiar: „El, când a venit la Mallorca, era spre apusul carierei, nu știu dacă a mai jucat un an. S-a lăsat și s-a dus antrenor la categoriile inferioare al Barcelonei. Păcat că a avut această boală care l-a răpus. Oricum, el rămâne în inimile prietenilor și în amintirea noastră”.

Fizic de invidiat pe tot parcursul vieții

În pofida faptului că s-a retras de aproximativ șapte ani, Costel Gâlcă și-a întreținut condiția fizică și după agățarea ghetelor în cui. Într-un interviu acordat acum trei ani publicației Adevărul, acesta recunoștea că nu duce lipsă de activități sportive nici după începerea carierei de antrenor: „E adevărat, mă mențin la 72-74 de kilograme, cât aveam când eram fotbalist. Alerg, mă duc la sală aproape în fiecare zi, joc fotbal de două ori pe săptămână”.

Colajul de mai jos arată că antrenorul Stelei s-a menținut într-o formă excelentă chiar și la mulți ani după retragerea din fotbal.

„Generația din 1998 a fost mai bună decât cea din 1994”

A jucat la toate turneele finale de Mondiale și Europene la care a participat reprezentativa României în perioada 1994-2000. La momentul „Mondialului american” avea doar 22 de ani. Convocarea lui Gâlcă a venit ca o surpriză chiar și pentru fotbalist: „Pot să spun chiar că nu meritam să merg, ținând cont că au rămas acasă jucători ca Lăcătuș sau Craioveanu. Dar nea Puiu Iordănescu, care mă știa foarte bine de la Steaua, poate a vrut să-și crească și niște jucători pentru viitorul naționalei”, a dezvăluit Gâlcă pentru Adevărul.

În cadrul aceluiași interviu, noul tehnician din Ghencea susține că echipa care a ajuns în „sferturile” Campionatului Mondial din 1994 a fost mai slabă decât cea care s-a calificat în „optimile” Mondialului din 1998: „Atunci eram în vârf de formă. Dar nu numai eu, toată echipa era mult mai solidă. Eu zic că echipa din 1998 a fost mai bună decât cea din 1994. Era mai experimentată, mai constantă, plimba mai mult mingea față de cea din SUA, când se juca mai mult la așteptare”.

În interiorul lotului naționalei, se discuta despre așa-numitul „grup al spaniolilor”, format din Adrian Ilie, Iulian Filipescu și Costel Gâlcă. Toți acești fotbaliști jucau la formații din Primera Division și aveau obiceiul să nu comunice atât de mult cu presa sportivă. Circulau zvonuri conform cărora aceștia doreau să dețină controlul asupra lotului primei reprezentative, încercând să facă jocurile și să îi detroneze pe Hagi și Popescu de la cârma grupului. Chiar Ladislau Bölöni, fostul selecționer al României, a susținut că acești jucători trebuiau să preia conducerea vestiarului după retragerea celor doi lideri ce activau la Galatasaray.