Cine-l mai salvează pe Dică? FCSB – Astra 1-1, un meci în care transferurile de milioane ale lui Becali nu au putut depăși improvizațiile lui Iordănescu

Suntem cei mai buni din lume atunci când trebuie să ne facem de râs. Pe un stadion construit din banii bucureștenilor, Liga 1 se dispută din nou în condiții de război. Gazonul e distrus complet, imaginea e greu de privit. Au trecut aproape șase ani de la inaugurare, au fost schimbate o groază de suprafețe de joc, și încă nu s-a închis vreo ușă cu gratii metalice în spatele nimănui dintre cei responsabili. O echipă cu multe rezerve a celor de la FCSB întâlnește Astra, o echipă pe care Iordănescu junior se chinuie să o țină în viață într-o epocă în care la Giurgiu nu mai sunt bani absolut deloc. La FCSB, pe lângă Amorim, Pleașcă sau Achim sunt introduși și fotbaliști care vor fi titulari în viitor, Benzar sau Nedelcu.

Însă e degeaba. Vicecampioana nu joacă fotbal, nu există asemănări cu ceea ce încă mai putem vedea la alte echipe din Liga 1. Apărarea e ceva aproximativ, iar în minutul 8 Astra deschide scorul. Alex Ioniță îl scoate din joc pe Nedelcu (fundaș central!) doar cu o mișcare din corp, decarul pasează la Romario Moise, Bălașa visează încă lovituri libere la Plzen, iar giurgiuveanul deschide scorul. Cine e surprins? Nimeni! Ofensiv, FCSB contează doar pe flancul drept, acolo unde până în minutul 10 Romario Benzar are mai multe centrări bune decât Enache în tot acest sezon. Din nefericire pentru Dică, nu are cine să finalizeze. Pe stânga, De Amorim e ocupat să își dea cu stângul în dreptul. La propriu! Ireal pentru acest nivel, așa zisul brazilian aproape că se faultează dur încercând să centreze. Ce arată vicecampioana nu are legătură cu fotbalul, e o miuță pe care lui Dică nu i-ar accepta-o nimeni nici în liga a treia, acolo de unde se pare că a făcut pasul prematur. Se fac cruci pe bancă și se speră în faze fixe, în execuții. Fragmentat de intrările dure ale giurgiuvenilor, jocul se duce către pauză și lasă un adânc sentiment de… inestetic pe retina privitorilor care n-au avut timp sau chef de vacanță. Benzar centrează perfect, Nedelcu reia slab cu capul. Benzar centrează perfect din nou, Gnohere mai mult se ferește decât să lovească mingea. Apoi, ca să fie sigur că enervează complet spectatorii, „Bizonul” șutează prost după o pasă bună a lui Pleașcă. E pauză doar după ce Mrzljak preia ca un fotbalist world class, dar incomodat de gazonul îngrozitor, jucătorul Astrei trage prost. 

FCSB joacă fotbal doar când adversarul obosește

Atunci când vrea să își declare independența față de lojă, Dică ar face bine să nu amintească de acest joc. După ce Teixeira i-a ieșit accidentat în prima repriză, Bălașa și Man au rămas și ei la pauză în vestiar. Pe un gazon care poate oricând să producă victime, un antrenor nu ar fi făcut niciodată imprudența de a se expune epuizând schimbările la pauză. Un antrenor nu, dar un finanțator… Astra rezistă tot mai greu fizic, are deja foarte multe meciuri într-un interval scurt de timp, așa că FCSB-ului îi convine. Mai întâi vine golul egalizator. Gnohere e pe fază la un corner deviat bine de Achim și face 1-1. Apoi Golofca stă bine la ofsaid, înscrie, însă golul e anulat greșit de asistentul Urzică. Tot Gnohere preia impecabil o minge înaltă venită din apărare, însă finalizează cu un lob scurt în transversală. Astra nu mai face față, iar asta se vede la toate capitolele. La o ceartă de grup, Larie și Ioniță sunt chemați să își încaseze „galbenele”. Primul îl ia și își vede de treabă, Ioniță contină să vocifereze lângă arbitru și e imediat eliminat. 

Norocul lui e că nu mai e foarte mult timp, iar gazdele nu joacă prea mult fotbal, doar profită de căderea fizică și de omul în minus al adversarilor. Golofca mai are timp de câteva bâlbe până la final. FCSB obține un egal pe teren propriu, iar echipa reușește performanța să arate prost în orice formulă de joc, astfel că dubla cu Sporting se anunță dificilă.