Cum poate salva plafonul salarial un club în mijlocul crizei. Exemplul Steaua
Campioana României la fotbal alocă 308.500 euro lunar pentru plata salariilor fotbaliștilor după ce a fost eliminată hotărârea ca salariul maxim să fie de 10.000 de euro. Impunerea plafonului salarial a protejat Steaua în plină criză economică.
Rapid București a ajuns în Liga a II-a, acolo unde se chinuiește să supraviețuiască din pricina problemelor financiare. Dinamo și-a schimbat finanțatorii în lupta pentru evitarea colapsului financiar, iar recent, Arpad Paszkany a anunțat că CFR Cluj este de vânzare. În contextul acesta, Steaua București a continuat să fie singurul club de fotbal din România fără probleme financiare, totul datorită unei mișcări pe care finanțatorul Gigi Becali a făcut-o în 2008, în perioada ce a precedat criza economică la nivel mondial. Atunci, finanțatorul clubului de fotbal a luat decizia de introducere a unui plafon salarial de 10.000 de euro lunar pentru viitoarele transferuri ale clubului, decizie care a rămas în vigoare, cu foarte puține excepții, până în luna mai a anului 2013. Din momentul în care Gigi Becali a fost condamnat la închisoare, cei rămași în conducerea clubului au făcut o serie de noi transferuri care au eliminat ideea de plafon salarial. Claudiu Keșeru, Federico Piovaccari, Pantelis Kapetanos, Fernando Varela și, mai nou, Lucian Sânmărtean sunt exemplele de fotbaliști aduși în Ghencea și plătiți cu sume lunare mult mai mari decât plafonul de 10.000 de euro.
Plafonul salarial a însemnat clauze de reziliere accesibile
Decizia lui Gigi Becali de a impune în 2008 un plafon maxim al salariilor jucatorilor a avut efectul de a proteja clubul în fața situațiilor în care transferurile nu au dat satisfacție, ipostază care a permis conducătorilor Stelei să poată activa, cu un efort financiar redus, clauzele de rezilere ale contractelor. Nu același lucru s-a întâmplat la cluburile care au adus fotbaliști cu salarii mari. Rapid a avut cel puțin trei experiențe costisitoare: Julio Cesar, Urko Pardo și Daniel Paulista. Primul a încasat 400.000 de euro din salarii, deși a jucat doar un tur de campionat în Giulești, în timp ce următorii au încasat 600.000 de euro în total, deși au jucat în patru, respectiv șase partide pentru Rapid. CFR Cluj i-a plătit 60.000 de euro lui Paulo Frangipane pentru trei meciuri, Diogo Valente a câștigat 240.000 de euro într-un sezon, deși a jucat doar 19 partide, iar Ioan Hora a câștigat 420.000 de euro în ultimii trei ani și jumătate pentru că șefii clubului au fost nevoiți să-i plătească înțelegerea chiar dacă jucătorul nu mai era dorit în Gruia.
Cele mai sonore eșecuri din acest punct de vedere au fost în dreptul lui Dinamo. Clubul din Ștefan cel Mare i-a plătit 500.000 de euro lui Julio Cesar Correa pentru 10 partide. Gabi Tamaș a primit în avans 600.000 de euro în 2008, investiție considerată a fi ratată, iar Nicolae Mitea a încasat 400.000 de euro în sezonul 2008/2009 deși nu a jucat decât 12 partide.
Fondul de salarii al Stelei a crescut cu 37,1% față de sezonul trecut
Lotul antrenat de Laurențiu Reghecampf era plătit în sezonul 2012/2013 cu suma de 225.000 de euro în fiecare lună, în timp ce acum suma a ajuns la 308.500 de euro lunar, o creștere cu 37,1%. Cu o creștere a fondului de salarii de 37,1% de la un sezon la altul, situația de la Steaua este atipică pentru economia românească, unde anii de criză au determinat companiile private, dar și instituțiile publice, să-și țină costurile sub control printr-o politică de înghețare a salariilor. Astfel, în ultimii cinci-șase ani, creșterile salariale care s-au mai acordat au fost făcute doar pe bază de performanță individuală, iar, în medie, fondurile de salarii nu au cunoscut majorări mai mari de 5-6% pe an (uneori creșterile salariale nereușind să acopere nivelul inflației). Spre exemplu, în ultimul an, la nivelul întregii economii, salariile angajaților români au crescut cu doar 4,8% (de la un salariu mediu net pe economie de 1.547 lei în 2012 la 1.622 lei net în 2013), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Nici sectoarele considerate „vedete” ale crizei în materie de creșteri salariale nu ajung să depășească, într-un an, performanțele de la Steaua: salariile angajaților din industria IT, care au cunoscut majorări de 38% în plină criză (cumulat, în perioada 2009-2013) au stagnat anul trecut, potrivit datelor de la Statistică.
Contribuția fanilor a făcut posibilă creșterea salariilor la Steaua
Relaxarea financiară a Stelei din această perioadă are o explicație solidă. Sezonul 2013/2014 este cel mai bun din istoria clubului în ceea ce privește aspectul financiar. Până la încheierea acestuia, în luna iunie, Steaua așteaptă încasări totale de aproximativ 36 de milioane de euro, bani proveniți în marea lor parte din rețeta financiară rezultată de pe urma calificării în grupele Ligii Campionilor. Importanța calificării în cea mai mare competiție fotbalistică inter-cluburi din lume este dată și de încasările impresionante din vânzările biletelor la meciurile din Ligă: 3,8 milioane de euro a încasat Steaua în cele șase meciuri jucate pe Național Arena, sumă care acoperă complet bugetul anual de salarii pentru tot lotul pregătit de Laurențiu Reghecampf. Antrenorul este, la rându-i, unul dintre beneficiarii încasărilor impresionante ale Stelei, Reghecampf încasând, conform propriilor declarații, aproximativ un milion de euro de la Steaua în ultimul sezon.