Dinamo – FCSB e derby-ul etapei din play-off, un meci pentru titlu, care se va disputa luni, de la ora 20:30. Dacă echipa lui Reghecampf învinge, ia o opțiune serioasă pentru câștigarea campionatului. L-am rugat pe psihologul sportiv Ioan Popoviciu, vicepreședinte al Asociației pentru Psihologia Sportului, să analizeze cele două echipe din punct de vedere psihologic. Popoviciu este psihologul tenismenului Marius Copil, care a avut o ascensiune importantă în ultimul timp, și colaborează cu mai mulți sportivi de top.
Care dintre cele două vi se pare că stă mai bine din punct de vedere psihic? Steaua, Dinamo, Viitorul și CFR sunt echipe care sunt apropiate din punct de vedere psihic. În ceea ce privește comparația dintre Steaua și Dinamo, Steaua are avantajul încrederii ca urmare a experienței îndelungate (jucărori cu titluri de campioni) și a experienței recente (jucători transferați de la Astra Giurgiu, care au câștigat ultimul titlu de campion). De asemenea, Steaua are avantajul meciului direct din play-off, când a reușit să se impună. Această memorie a ultimei partide poate cântări puternic din perspectiva așteptărilor privind eficacitatea potențialului și efortului jucătorilor. Din punct de vedere al forței grupului, Dinamo este echipa avanatajată atât de ședințele de pregătire mentală pe care fotbaliștii le fac la club, de un antrenor care a reușit să mobilizeze echipa oferind un discurs menit să le ofere încredere jucătorilor și, nu în ultimul rând, Dinamo are suporteri care pot trage echipa spre victorie.
FCSB joacă sub mare presiune, Dinamo e mai liberă!
Cât contează psihicul într-un astfel de meci? Diferența dintre două echipe egale ca valoare este data de mentalitatea jucătorilor, de răspunsul pe care îl dau, atât individual, fiecare jucător, cât și colectiv, ca echipă, la tot ceea ce se întâmplă pe teren și în afara lui. Steaua joacă în perioada aflată sub conducerea lui Reghecampf sub presiunea rezultatelor, jucătorii fiind presați să scoată rezultate. Gafele sunt pedepsite de multe ori prin excluderea din lot sau prin pierderea locului de titular. Steaua joacă fiind focalizată permanent sub tensiunea lui „trebuie”. „Trebuie” este un motivator extern. Dar, deși este văzut ca un motivator, efectul său este negativ. „Trebuie” mărește ritmul bătăilor inimii, încoardă mușchi, iar jucătorii devin greoi. Acest trebuie îi focalizează pe jucători prea mult spre rezultat (viitor) și nu pe efort și atitudine (prezent). Dinamo pare a fi echipa mai liberă, mai dezinvoltă. Ea pare a fi motivată intrinsec („ne place, avem provocarea”).
Mentalitate păguboasă a antrenorilor
Se vehiculează ideea că în România nu e nevoie de psiholog sportiv. Din punctul dumneavoastră de vedere, de ce credeți că evită cluburile de la noi angajarea unui psiholog sportiv. Cluburile de la noi ezită să lucreze cu psihologi sportivi din mai multe considerente. Pe de-o parte, încă nu au avut psihologi sportivi. Unele echipe au lucrat cu psihologi, dar, dacă aceștia nu erau psihologi sportivi, nu au putut să ajute echipa conform așteptărilor. Pe de altă parte, am întâlnit o mentalitate greșită la anumiți antrenori, care consideră că psihologii sunt ei. Această mentalitate poate fi foarte păguboasă, deoarece, deși este necesar ca antrenorii să comunice eficient cu jucătorii (necesitând astfel cunoștințe de psihologie), jucătorii nu sunt capacitați să se focalizeze pe resursele lor controlabile și astfel devin frustrați și implicit au o încredere circumstanțială, și nu o încredere stabilă. De obicei, antrenorii sunt inconsecvenți între ceea ce zic și ceea ce fac, iar mesajul lor se pierde în această inconsecvență. De aceea, jucătorii se simt derutați și își pierd încrederea în antrenor sau în ei înșiși.
Sunt fotbaliști care se pierd, pentru că sunt emotivi, într-un astfel de meci, gen Dinamo – FCSB? Jucătorii care se focusează pe rezultat, pe impresia pe care o lasă presei, antrenorilor, publicului sunt emotivi. La nivelul Ligii 1, mulți fotbaliști au perioade fie de iritabilitate, nervozitate, frustrare, fie perioade de absenteism cu atenția, descurajare, neîncredere. Acești jucători sunt prezenți la toate echipele. Deoarece fotbaliștilor români le lipsește psihologul sportiv, le este foarte greu să își explice ce se petrece în mintea lor și cum, dintr-o dată, din „îngerI” devin „demoni” pe teren.
După succesul cursului de inițiere și instruire în psihologia sportivă din decembrie 2016, de la București, la care au participat aproape 100 de persoane, Asociația pentru Psihologia Sportului va organiza, pe 13 și 14 mai, la Suceava, un curs de psihologie a performanței în sport, la care vor vorbi Dorin Goian, Ovidiu Burcă, psihologii sportivi Andreas Hniatiuc și Irina Anda Babău și web developer Vlad Teodorescu. Înscrierile se fac pe psihologiasportului.ro.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER