Dorinel a primit în ultima clipă dezlegarea de a sta pe bancă

Dorinel Munteanu a stat în cele din urmă pe banca Stelei la meciul său de debut ca tehnician în Ghencea, deși litigiul cu Universitatea Cluj părea în primă instanță imposibil de rezolvat până la ora meciului. Până la urmă, reprezentanții divizionarei secunde au ajuns la o înțelegere cu Steaua, după ce la Cluj au ajuns ieri-dimineață banii pentru clauza de reziliere a contractului lui Dorinel Munteanu, aduși de un trimis de-al lui Gigi Becali, care avea asupra sa o împuternicire scrisă ca reprezentant al Stelei. "Cei din Ghencea au încercat în primă instanță să ne ducă cu sorcova, dar mă bucur că situația s-a rezolvat, pentru că nu făcea bine nimănui”, ne-a declarat președintele lui „U” Cluj, Remus Câmpeanu, care a explicat și detaliile înțelegerii: „În termen de câteva zile trebuie să ne parvină și mașina de teren pe care a folosit-o Dorinel, precum și aparatura tehnică a preparatorului fizic și câteva rânduri de echipament sportiv. Eu nu cred că vor mai fi probleme, pentru că, în caz contrar, ei vor fi sancționați de FRF. Tot ceea ce am discutat cu trimisul Stelei a fost confirmat printr-un e-mail de președintele lor”.

Totul s-a rezolvat cu cinci ore înaintea meciului

De altfel, Valeriu Argăseală a fost și cel care s-a dus la FRF pentru a reglementa problema. "Am primit, în sfârșit, documentele care certifică faptul că Dorinel Munteanu este antrenorul Stelei. Acum m-am întors de la FRF”, a spus, triumfător, oficialul stelist cu cinci ore înaintea fluierului de start al meciului.

 

Ca o "Fiară"

 

Nici nu a început bine meciul și deja Munteanu s-a postat la marginea terenului.
De fiecare dată când credea că Deaconu fluieră în defavoarea echipei sale sărea ca ars.
Tot timpul a simțit nevoia să-și țină în priză jucătorii. Ducea două degete la gură și fluiera mereu la jucătorii săi ca să le atragă atenția.
La fiecare ratare a Stelei obișnuia să-și lovească palmele în semn de frustrare.
La fiecare atac al „câinilor” își schimba brusc comportamentul. Nu se mai agita, ci stătea mai mult încordat și parcă îi venea să intre în teren să respingă el mingea. Simula o degajare cu piciorul stâng.