Dosarul de mărturie mincinoasă a lui Mirel Rădoi și Petre Marin, închis de Parchet!
Procurorii au închis cazul de mărturie mincinoasă a
fotbaliștilor Mirel Rădoi și Petre Marin, separat din dosarul
finanțatorului Stelei, George Becali, în motivarea rezoluției de
scoatere de sub urmărire penală precizându-se că un martor nu este
obligat să dea declarații prin care s-ar autoinculpa.
Procurorii de la Parchetul Judecătoria Sectorului 1 București au
decis scoaterea de sub urmărire penală a fotbaliștilor Mirel Rădoi
și Petre Marin, după ce față de aceștia, inițial, se începuse
urmărirea penală pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă,
potrivit rezoluției, obținută, luni, de către agenția MEDIAFAX.
În 6 mai 2009, Parchetul începuse urmărirea penală a celor doi
fotbaliști într-un dosar remis de către de la Direcția Națională
Anticorupție (DNA), fiind disjuns din dosarul Valiza, în care
finanțatorul Stelei, George Becali, a fost trimis în judecată
pentru fapte de corupție.
La momentul trimiterii în judecată a finanțatorului Stelei,
procurorul anticorupție care a instrumentat iniția cauza a disjuns
(separat-n.r.) dosarul cu privire la cei doi fotbaliști,
suspectându-i pe aceștia că au dat decalarații mincinoase la
DNA.
Odată ajuns la Parchetul Judecătoriei Sectroului 1, procurorii
au reluat cercetările și au dispus, în primă fază, începerea
urmăririi penale. Ulterior, procurorul ierarhic care a verificat
soluția a decis că lipsește unul dintre elementele constitutive ale
infracțiunii și a decis scoatere de sub urmărire penală (SUP),
invocând, în motivarea soluției sale, articole ale Convenției
Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Potrivit actului citat, DNA i-a suspectat pe cei doi fotbaliști
că au dat declarații mincinoase în dosarul Valiza, în legătură cu
oferte făcute de George Becali către judecătorii echipei
Universitatea Cluj.
„În dosarul Valiza, învinuitul Mirel Matei Rădoi și
învinuitul Petre Marin au fost chemați în calitate de martori să
declare tot ce știu cu privire la faptele ce fac obiectul cauzei.
Pe parcursul derulării anchetei, din probele administrate în cauză,
a rezultat calitatea de făptuitori a celor doi – cu privire la
care, prin rechizitoriu (din dosarul Valiza – n.r.) s-a dispus
neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii
de complicitate la dare de mită în temeiul articolului 10, litera
d, întrucât «din datele de anchetă nu se poate trage concluzia că
acești doi făptuitori au acționat cu intenție, conform articolului
19, alineatul 1, literele a și b, din Codul penal și nu au prevăzut
periculozitatea comportamentului finanțatorului clubului Steaua
București, încercând doar să comunice mesajele acestuia către
clubul universitar»”, se arată în rezoluția procurorilor
de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.
Procurorii mai notează că „s-a dispus disjungerea și
declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sector 1 București, pentru efectuarea de cercetări față de Rădoi și
Marin sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de mărturie
mincinoasă, constând în aceea că, atunci când au fost audiați, în
calitate de martori, au făcut afirmații mincinoase cu privire la
aspecte esențiale în cauză”.
Această unitate are competența de a cerceta infracțiunea de care
au fost acuzați cei doi.
DNA susținea că Rădoi și Marin au fost audiați în calitate de
martori și sub prestare de jurământ, au făcut afirmații mincinoase
în legătură cu aspectele esențiale, declarând că nu cunosc absolut
nimic în legătură cu oferta financiară făcută de George Becali unor
jucători de la Universitatea Cluj.
Martorul Matei Mirel Rădoi – nota DNA la acea vreme în referatul
care însoțea dosarul transmis la Parchetul Sectorul 1, „a afirmat
că nu a avut discuții cu învinuitul George Becali despre posibila
ofertă financiară făcută către jucătorii de fotbal de la
Universitatea Cluj”.
„Caracterul mincinos al afirmațiilor acestuia este
confirmat prin conținutul celor două dialoguri telefonice pe care
le-a purtat în 5 mai 2008 și 6 mai 2008, în cadrul cărora a
relatat, în amănunt, că a luat legătura cu fotbaliștii de la
Universitatea Cluj, comunicându-le că vor primi sume consistente de
bani în situația unui rezultat favorabil clubului Steaua București.
Aceste două convorbiri telefonice se coroborează în totalitate cu
declarația martorului Claudiu Răducanu la care s-a făcut referire
anterior”.
Despre Marin, arăta DNA în nota de transmitere a dosarului,
„fiind audiat în calitate de martor a dat o declarație mincinoasă,
susținând în contradicție cu dialogul telefonic din 6 mai 2008, ora
12.46, că niciodată nu a discutat cu fotbalistul Gigi Coman de la
Universitatea Cluj și nici cu finanțatorul Becali despre vreo
ofertă financiară în legătură cu meciul de fotbal din ultima
etapă”
„Depoziția sa, reprezintă în fond o mărturie mincinoasă,
în condițiile în care, Petre Marin i-a confirmat telefonic lui
Becali că a vorbit cu Gigel Coman căruia i-a comunicat că «cineva
va veni la Cluj cu banii pentru echipă», furnizându-i
finanțatorului clublui Steaua și numărul de telefon al acestuia din
urmă”, arătau atunci procurorii anticorupție.
După ce a constatat că un prim-procuror a dispus începrea
urmăririi penale pe numele celor doi sportivi, procurorul ierarhic
superior a apreciat că „în cauză rezultă că nu poate fi
pusă în mișcare acțiunea penală fiind incidente dispozițiile
articolului 10, litera d, în sensul că «nu sunt întrunite
elementele constitutive sub aspectul laturii
subiective»”.
„Astfel, deși cu prilejul audierii în calitate de
martori, Mirel Matei Rădoi și Petre Marin au tăgăduit faptele și nu
a făcut precizări esențiale, în cauză nu se poate reține în sarcina
lor săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, întrucât au
fost puși în situația de a se autoacuza prin răspunsurile ce urmau
să fie date”, notează procurorul care a închis
dosarul.
„A considera că, într-o cauză penală, făptuitorul audiat
ca martor este obligat, sub sancțiunea legii penale a articolului
260, alineat 1, din Codul penal, să facă declarații ce l-ar
autoincrimina – aduce atingere garanțiilor instituite prin
articolul 6 din CEDO”, motivează anchetatorul.
În documentul citat se mai arată în legislația internă nu este
recunoscut într-o dispoziție distinctă dreptul martorului la tăcere
atunci când riscă, prin declarația sa, să se înceapă procesul penal
împotriva sa și astfel să beneficieze și el de un drept la tăcere,
ca și învinuitul sau inculpatul.
„Însă, potrivit jurisprudenței CEDO, dreptul de a nu
depune mărturie contra persoanei tale, respectiv de a nu contribui
la propria incriminare reprezintă aspecte esențiale ale unei
proceduri echitabile în procesul penal”, se arată în
document.
Curtea Europeană a decis, în mod constant, că chiar dacă
articolul 6 al Convenției Europene nu menționează expres aceste
drepturi, ele reprezintă norme general recunoscute, aflate în
centrul noțiunii de proces echitabil consacrat de acest text „,
menționează anchetatorul.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA în cazul Valiza,
finanțatorul clubului Steaua, Gigi Becali, a promis fiecărui
jucător al clubului „Gloria 1922 Bistrița” sume de bani cuprinse
între 5.000 și 10.000 de euro pentru ca aceștia să își
îndeplinească atribuțiile de serviciu prevăzute în contractele de
muncă, Regulamentul intern al clubului și în Regulamentul
Federației Române de Fotbal. Concret, fotbaliștilor de la Bistrița
li se cerea să-și apere corect șansele și să obțină un rezultat
favorabil în meciul cu Rapid București din 12 mai 2006.
Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit
suma de 1.700.000 euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj”
aflați pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului
Național de Fotbal – Liga I – circa 100.000 de euro pentru fiecare
– aceștia urmând, la fel ca în cazul precedent, să își
îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-și apere corect șansele
și să câștige meciul cu „CFR 1907 Cluj”.
Valiza cu bani a fost confiscată de anchetatori, iar Gigi Becali
a fost deferit justiției alături de alte cinci persoane, între care
și selecționerul echipei naționale de fotbal, Victor Pițurcă.