Evoluția excelentă avută de Lucian Sânmartean cu Irlanda de Nord i-a făcut pe britanici să se întrebe cum de un asemenea jucător nu se află pe prima scenă a fotbalului european.
„Sânmartean a fost excelent, minunat. Are 34 de ani și nu stiu unde a stat ascuns pâna acum”, a declarat la finalul meciului Michael O’Neill, selecționerul Irlandei de Nord. Nu este singurul care a avut această dilemă. Oficialii lui Lazio l-au descoperit abia în 2011, după o „dublă” cu FC Vaslui, în Europa League. Sânmartean avea atunci 31 de ani și Porumboiu s-a opus transferului.
ProSport vine în întâmpinarea irlandezilor cu o trecere în revistă a celor mai importante momente care i-au marcat cariera lui Lucian Sânmartean. O carieră definită de un munte de talent, dar mai ales de un ghinion uriaș. Accidentările dese, dar și atitudinea lipsită de maturitate pe care a avut-o în tinerețe, i-au barat drumul lui Sânmartean spre cluburile mari din Europa.
Pe 24 aprilie 1999, Sânmărtean debuta pentru echipa mare a Gloriei. A început fotbalul la Bistrița, la vârsta de 6 ani și a jucat la echipa lui Jean Pădureanu până în 2003.
În 2003, ajunge la Rapid, unde stă o lună, dar transferul pică pe motiv că Sânmărtean avea hepatită. În realitate, cluburile nu s-au înțeles la bani
În același an, Panathinaikos plătește 900.000 de euro pentru transferul lui Sânmărtean. Inițial, a fost primit cu scepticism, dar a ajuns în sufletul fanilor după ce și-a etalat talentul: „Când am ajuns acolo, toată lumea mă privea ciudat. Ceva de genul: cine e ăsta și de unde a venit? Ei așteptau transferuri-bombă, se discutase cu celebrul olandez Dennis Bergkamp și se aleseseră cu un anonim. După primele meciuri însă, toți erau încântați de cum evoluam. Ziceau: nu ne mai trebuie Bergkamp, îl avem pe Sânmărtean”, mărturisea mijlocașul. Fanii l-au botezat „The Little Magician”. La finalul acelui sezon, a devenit campion în Grecia și a câștigat Cupa.
De la extaz la agonie. După ce i-a impresionat pe greci, a făcut o entorsă, iar la revenire a intrat în conflict cu antrenorul Alberto Malesani. Revine însă în primul „11”, dar s-a accidentat grav și n-a jucat timp de doi ani: „Am ajuns să mă antrenez singur, iar cei din conducere mă tratau tot mai urât”. În 2006, Sânmărtean se desparte de Panathinaikos.
Pe 15 februarie 2007, Sânmărtean încearcă să-și relanseze cariera la FC Utrecht. Piet Buter, președintele de atunci al fostului club al lui Mihaiță Neșu, era extrem de încântat: „Am pus mâna pe o mină de aur. Este jucător de Liga Campionilor, nu cred că vom putea să-l păstrem prea mult.” Pe 26 martie debutează într-un meci cu amical cu AS Monaco, însă la finalul sezonului se desparte de FC Utrecht, după 16 meciuri în care a jucat. Motivul? Accidentările dese. Cea mai importantă barieră care i-a stat în calea spre fotbalul mare: „Nu știu ce să mai fac. Am fost și la biserici, m-am gândit la toate. Îmi e foarte greu. Am fost de multe ori în pragul depresiei. Marele meu regret e că n-am avut continuitate, să arăt ceea ce pot. Cred că puteam ajunge foarte sus”, se plângea Sânmărtean atunci.
Dărâmat psihic de ghinionul problemelor medicale, Sânmărtean decide să se întoarcă acasă, la Bistrița. La începutul lui 2009 semnează un contract până în vară, cu opțiune de prelungire. Reușește din nou să strălucească, iar Steaua se interesează de el. Gigi Becali s-a zgârcit însă la bani și a vrut să-i ofere 120.000 de euro pe sezon, mult sub ce-și dorea jucătorul.
Intră în conflict cu Halagian, lucru care îl face să rupă însă înțelegerea cu Gloria Bistrița. Sânmărtean a fost dintotdeauna un jucător capricios și a reușit „performanța” să se certe aproape cu toți antrenorii echipelor pe la care a trecut. Atitudinea imatură l-a împiedicat, de asemenea, să ajungă la un nivel mult mai înalt.
După despărțirea de Gloria, la începutul lui 2010, Sânmărtean semnează un contract cu FC Vaslui. Aici găsește liniștea care-l ajută să ajungă din nou în prim-plan. Se simte apreciat, condițiile financiare îi sunt pe plac, are în jurul său jucători de valoare. Sezonul 2009-2010 este primul din ultimii 6 ani în care nu suferă vreo accidentare majoră. La capitolul bile negre trec însă conflictele cu antrenorii. Sânmărtean are însă parte de susținerea lui Adrian Porumboiu și devine „răsfățatul” echipei.
În toamna lui 2011, ajunge alături de FC Vaslui în Europa League. Sorții i-au scos Lazio în față și un nou tren, în care însă nu s-a urcat. Pe fondul evoluțiilor entuziasmante din meciurile cu italienii, președintele lui Lazio vrea să-l transfere: „Lotito m-a întrebat despre Lucian. L-a plăcut foarte mult, s-a interesat de el. Lucian nu pleacă nicăieri de la noi. Nici la Lazio, nici la alt club”, dădea atunci asigurări Adrian Porumboiu, patronul echipei.
Tot în 2011, dar în primăvară, revine la echipa națională după o pauză de 9 ani. După ce a fost căpitanul naționalei de tineret, Sânmărtean a debutat la seniori pe 20 noiembrie 2002, într-un meci cu Croația. A fost singura selecție până în 2011, când a fost chemat pentru partida cu Bosnia. Pițurcă a revenit însă pe banca naționalei și l-a ocolit constant, în ciuda evoluțiilor bune și presiunii publicului. Pițurcă a cedat până la urmă și l-a rechemat la națională la începutul preliminariilor EURO 2016 și n-a dezamăgit, ba dimpotrivă.
La începutul lui 2014, pe fondul problemelor financiare de la FC Vaslui, Sânmărtean semnează cu Steaua. Acest contract i-a readus entuziasmul, dar l-a prins și într-o etapă de maturizare. Jocurile excelente l-au propulsat imediat în sufletul fanilor, dar și la echipa națională. A avut câteva mici conflicte cu antrenorii, dar au fost lăsat rapid în urmă. Perioada petrecută până acum la Steaua este printre cele mai bune din cariera sa: „Am pierdut cinci-șase ani din carieră din cauză că nu am avut pe nimeni care să mă sfătuiască”, mărturisea Sânmărtean într-un interviu pentru ProSport, după România – Ungaria 1-1.
CLASAMENT GRUPA F
REZULTATE
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER