Fotbal mioritic

Comportare modestă la Europene. Debut penibil în preliminariile CM. Păguboși în cupele europene. Campionat debil. Arbitraje dubioase. Din mai bine de 160 de stranieri, doar vreo trei-patru au valoare incontestabilă. Tineretul, juniorii, schimburile de mâine și de poimâine, neconcludente. Bază materială precară. Scandaluri în lanț. Cu mici excepții, patronii de cluburi, niște îmbogățiți de război, nepricepuți și hapsâni, lipsiți de principii și de fair-play. În afara lui Mutu și Chivu, exporturile sunt dezamăgitoare. Tribune golașe, îndârjite și rebele. Toate acestea îngrămădite pe același picior de plai.

Baciul fotbalului mioritic este fără îndoială Gigi Becali, un împătimit al oieritului, după propria-i mărturisire. Avid de publicitate, cu elanuri dictatoriale, el a tăbărât pe fotbal, un domeniu cu rază mare de acțiune, îngropându‑și ignoranța în valize burdușite cu bani. Investitor pasionat, mângâiat de aripa filantropiei, a construit biserici și case. Zgândărit de megalomanie, promite și o bancă, precum și o televiziune. În plan fotbalistic, a zidit o academie a juniorilor, care-i face cinste, dar și un Circ în Ghencea, pe acoperișul căruia flutură steagul ridicolului. Ultima scamatorie, ejectarea lui Dorinel Munteanu, neproductiv, și reîncadrarea lui Lăcătuș, abia expulzat. Capricii de nabab, plătite din propriul buzunar. Ne înduioșează însă acceptul „Fiarei” de a se lipi ca un cățeluș flămând de bocancul care tocmai îl lovise. Manevra e de neînțeles, nepricepându-se cum o măsea stricată, abia aruncată, poate fi îndesată în vechea alveolă.