Fotbalistul karateka!** Dialog inedit cu ‘pariul’ lui MM Stoica: ‘Fotbal în loc de capoeira’!

Leandro Tatu e un tip simpatic. E genul de jucător brazilian
căruia îi place să stea în compania familiei, nu să cutreiere
discotecile. Atacantul adus din Portugalia speră să se adapteze cât
mai repede la Steaua pentru că vrea să dea multe goluri. Deocamdată
nu a dat decât unul, dar e convins că se va revanșa în Supercupa cu
Oțelul din 17 iulie. Până atunci a ales să se destăinuie
cititorilor ProSport.

Cum te simți aici, la Steaua?
Bine, sunt în faza de acomodare, faza în care încerc să îmi cunosc
cât mai bine colegii.

Ce părere ai despre ultimele meciuri? Lumea se așteaptă mai
mult și de la tine…
Cu siguranță pot mai mult decât ce am arătat până acum. Aceste
partide sunt ca niște teste. Trebuie să ne obișnuim și cu ceea ce
ne cere noul antrenor și știu că rezultatele nu au fost tocmai
bune, dar vor veni și victoriile. Sunt sigur. Poate chiar la meciul
din Supercupă, cu Oțelul!

Ai apucat să îți faci prieteni la noua
echipă?
Da, uite, cu Brandan sunt amic, mă ajută să mă integrez, îmi
traduce… Cu Geraldo, dar el nu e aici acum… Cu Martinovic și cu
Roșu, ultimul fiindu-mi e și coleg de cameră.

Ce faci aici în timpul liber?
Normal, aș dori să stau pe internet ca să pot să vorbesc cu
familia, dar aici la hotel netul nu prea funcționează. E groaznic
chiar. Ok, nu am net, dar aș vrea să mă uit la tv, să mă relaxez,
dar nici asta nu pot să fac, pentru că toate canalele sunt în limba
germană. Așa că nu prea fac nimic în timpul liber… Doar mă odihnesc
și vorbesc cu soția la telefon.

Idolul
Romario
De la ce vârstă joci fotbal?
De cinci ani bat mingea, dar la profesioniști am ajuns mult mai
târziu. Mereu am jucat numai atacant. Îmi place numai acolo, în
față. Am început fotbalul în curtea școlii.

Ce fotbalist brazilian ți-a plăcut cel mai
mult?
Categoric, Romario.

Parcă aduci puțin cu el…
(n.r. – zâmbește) Așa la fizic?! Nu mă pot compara cu el. Îmi
plăcea de Romario, pentru că era genial pe spații mici. Dar mi-a
plăcut și de „Il Fenomeno” Ronaldo și Ronaldinho.

Ai frați, surori?
Doar un frate mai mic decât mine cu patru ani. Nu joacă fotbal. Are
o formație cu care cântă, o formație de samba, el ține ritmul la
tobă. Păi când sunt acasă, cântăm împreună, dansăm. Dar asta doar
acasă, că eu nu umblu prin discoteci. Nu am vreun hobby.

Nu a fost
la Carnavalul de la Rio
Familia ta era săracă sau bogată, când nu jucai
fotbal?
Hmm, nu am făcut niciodată foamea, nu am simțit niciodată că îmi
lipsește ceva anume. Dar nici nu eram bogați. Și mama, și tata erau
muncitori, m-au ținut în școală. De când am început să câștig bani
din fotbal, într-adevăr, nivelul de trai s-a ridicat.

Ai fost vreodată la Carnavalul de la Rio?
Ah, nuu! Nici nu am de gând. Îmi place mai mult Carnavalul de la
Salvador, pentru că acolo se cântă muzică mult mai plăcută pentru
mine, se numește „axe”. La Carnavalul de la Rio e doar samba.

Ce ai fi fost azi dacă nu erai fotbalist?
Ooo, bună întrebare… Hai să îți zic ceva: când eram mic, trei zile
pe săptămână mergeam să fac capoeira (n.r. – un sport brazilian
care îmbină dansul cu artele marțiale), iar două zile la fotbal. Am
mulți prieteni care au rămas să practice capoeira, dar eu am
continuat cu fotbalul. Deci, probabil, aș fi fost dansator.
Înainte, când eram mai tânăr, după fiecare gol marcat făceam
salturi de capoeira, dar acum am mai îmbătrânit, dacă sar, îmi e
teamă să nu îmi rup vreo mână, ceva…

Ce presupune practicarea
Capoeira

Capoeira a apărut în Brazilia secolului XVI, grație sclavilor
veniți din Africa. Arta capoeira constă într-o îmbinare a mai
multor stiluri de mișcare: arte marțiale, dansuri, jocuri și
muzică. Sportul se remarcă prin mișcări ale corpului extrem de
rapide, lovituri puternice de picior și multă forță în brațe.
Capoeira are mulți adepți în lume, inclusiv în România. Timișoara
și București sunt orașele în care se găsese comunități capoeira
puternice.

„Mi-am propus ca la Steaua să iau titlul și să dau mai
multe goluri decât am dat în altă parte”
Tatu, atacant Steaua

„Din limba română nu am apucat să învăț decât vreo cinci
cuvinte, dar promit să progresez”
Tatu, atacant Steaua