Gigi a comis-o din nou: s-a lăudat înainte de meci și a ieșit șifonat! Miorița la Urziceni

Urziceni e orașul perfect în care să faci o echipă de fotbal.
Dacă o duci până în Liga Campionilor, nimeni nu se entuziasmează.
Dacă o vinzi și lași în urmă o fantomă, nimeni nu se supără
exagerat. Și, cu toate acestea, își duce povestea mai departe, acum
făcând mișto de cel care părea noul ei stăpân: Gigi Becali!

La meciul cu Steaua, primul după marea schismă, oamenii se adună cu
aceleași fețe. Șușotesc relaxați despre câte primește Unirea și se
așază ca la teatru. De data aceasta, pregătiți pentru o comedie. La
poarta de la oficială, un om de ordine triază autoturismele după
niște directive bizare: „La acest meci intră doar mașinile
televiziunii care transmite! Nimeni altcineva!”. De parcă mașinile
ar putea trage cu ochiul în vestiare.

Gigi le știe pe toate
Gigi apare relaxat, de parcă ar fi ieșit la o trattorie pentru o
afacere care mai are nevoie doar de semnături. Bucșaru nu e de
văzut. Ies echipele. Steliștii zâmbesc, iar de dincolo, de la
ialomițeni, primesc câte un rânjet care te poate pune pe gânduri.
Nu-l iei însă în serios, chiar dacă Bilașco se roagă și Rusescu se
închină. Totul începe și sar scântei din toate tibiile. Semințele
sunt sacrificate molcom pentru că nimeni nu crede, iar galeria
Stelei cântă, preocupată mai mult de eternele ironii adresate
Rapidului și lui Dinamo.

Nae nu știe ce să spună
Nimic la nimic în pauză și Galamaz bate palma cu Rusescu, de parcă
ar fi încă în aceeași echipă. Dumitrescu e îngândurat, în timp ce
Gigi rânjește suveran ca un mason care știe tot ce e după perdea.
Lângă el, Duckadam împrumută din calmul patronului. Tot lângă Gigi
e și Iordănescu, care își permite independența unei atitudini
reticente. La WC, Eugen Nae, fostul antrenor de conjunctură al
Unirii, acum cu treningul Stelei pe el, e întrebat de un fan care
își ridică fermoarul de la șliț: „Batem și noi azi?”. Nae tace și
zâmbește, probabil pentru că nu știe din ce unghi să privească
lucrurile.

Când toată lumea tace
Se reia jocul și vine golul lui Semedo. Tribunele capătă poftă și
se aude un „Urziceni! Urziceni!” silabisit ca o grindină care se
îndreaptă spre lojă. Gigi pleacă plouat și face prima declarație:
„Mai bine luam cinci de la Steaua II, jucam cu ei în Liga I și
aveam mai mult succes”. Gigi are ceva din ciobanul omorât în
Miorița. Cu mențiunea că propriile mioare au fost complice. Ultimul
fluier, și pe Ilie Dumitrescu nu-l mai ajută nici elegantul costum
să mascheze umerii căzuți. Ilie nu e nici măcar o victimă în toată
comedia de la Urziceni. E poate principalul agresor al
entuziasmului naiv al lui Gigi, care a văzut prea repede o
Barcelona în Ghencea. În vestiar a fost liniște pentru că, dacă
ești cel trist într-o comedie, înseamnă că nu mai poți nici măcar
să înjuri.

Imaginile din această pagină au fost
realizate folosind tehnica 3D. Pentru a vizualiza corect pozele,
folosiți ochelarii speciali distribuiți azi gratuit împreună cu
ziarul ProSport.