Gigiada

Fotbalul e în vacanță. Una zgomotoasă și otrăvită. Veștile balansează între țărmul turcesc, unde tricolorii, când nu se zbenguie, își fac eternele cumpărături, și prispa casei, unde corupția din campionat e răscolită, stârnind un miros greu, iar „Kaiserul” și „Corleone” se mușcă de beregată.

Autoritățile au tresărit brusc, tăbărând pe protagoniștii mizeriei. În prim-plan, Gigi Becali împunge timpanul și văzul națiunii, îmbâcsind sticla televizorului și pagina de ziar. Putred de bogat, dubios, flecar, vanitos, veleitar, filantrop de conjunctură, cu rădăcini frivole în fotbal de pe vremea când îl cocoloșea pe Hagi prin locande fără să-l vadă jucând, Gigi și-a fixat o țintă politică ambițioasă. Temându-se de rivalitatea unui protagonist cu priză la un electorat pomanagiu, conectat la spiritul de turmă, în plină campanie de alegeri, puterea a hotărât anihilarea unui asemenea inamic de anvergură, compromițându-l. Chipurile, în numele stârpirii corupției, într-o țară unde ea se lăfăie la toate nivelurile, s-a declanșat o așa-zisă operațiune de asanare a fotbalului, această mare industrie a plăcerii vulgului. Ațâțat, DNA-ul l-a încolțit pe Gigi, ca și pe alții mai mititei, după ce ani de zile patronul Stelei flutura la vedere sacoșele cu bani negri, clamând avantajele înșelătoriei, fără să se sesizeze cineva.

Punct ochit, punct lovit. Gigi a anunțat că ar vrea să renunțe la politică!