Tosaint Ricketts e absolvent de facultate, are o diplomă în managementul de business și afimă că nu va dezamăgi la Timișoara
Cu un prenume care aduce aminte de sprinterii jamaicani și cu un nume pe care îl știe toată Timișoara după ce i-a marcat trei goluri în dubla europeană cu finlandezii de la Mypa, Tosaint Ricketts e gata să „rupă norii” la Poli. Și după ce a debutat cu o „dublă”, ne-a explicat cum e fotbalul în Canada, ce știe despre România și de ce trebuie să-i dea de băut lui Taborda.
Când te-ai apucat de fotbal și cum de ai ajuns să joci în Finlanda? Am început să joc fotbal destul de târziu, pe la 14 ani, în Canada. La scurt timp, am fost convocat la naționala de juniori, lucrurile s-au întâmplat foarte rapid la începutul carierei mele. Educația e foarte importantă la mine în familie, am obținut o bursă la University of Green Bay, Wisconsin, în S.U.A., unde am jucat timp de patru ani. Am jucat pentru națională la Cupa Mondială Under 20 și în calificările pentru jocurile olimpice Under 23. Apoi, am fost văzut de un impresar care mi-a căutat cluburi la care să joc și astfel am ajuns în Finlanda.
Ce facultate ai absolvit? Managementul afacerilor. După ce termin de jucat fotbal, vreau să mă ocup de afacerile familiei mele, avem două restaurante și trei magazine. Și sper că Poli a făcut o afacere bună cu mine, eu așa zic (n.r. râde).
La ce nivel e fotbalul în Canada? E în creștere, an de an devine tot mai bun și mai popular, iar numărul echipelor este în creștere. La echipa națională ai fost vreodată convocat? Nu m-au mai sunat de aproximativ un an. Sunt în perioada de trecere de la tineret la echipa mare. Am o singură convocare la un meci al primei reprezentative, dar nu am jucat atunci, am fost doar rezervă.
Ce știai despre România înainte să vii aici? Nu știam mai nimic, știam doar de Poli, pentru că am jucat împotriva lor. Când eram în Canada, nu știam nimic despre fotbalul românesc, iar despre țară știam foarte puține lucruri. Am câțiva prieteni români, cu care am fost coleg la liceu. Am luat legătura cu ei după ce am fost aproape de a semna cu Poli, mi-au spus că orașul e frumos și că oamenii din Timișoara iubesc fotbalul. Ce post îți convine cel mai mult să joci? Îmi place să joc atacant. Uneori, am jucat și extremă dreaptă, dacă va fi nevoie, voi juca și acolo, dar cel mai bine mă simt ca atacant.
Cum ți se pare Poli în comparație cu celelalte echipe la care ai jucat? E un nivel diferit, simt că aici pot să mă dezvolt ca fotbalist și să joc mai bine. A fost bine și în Finlanda, însă după doi ani acolo am încetat să mai cresc în valoare. Aici pot crește, e o atmosferă foarte prielnică.
Unde visezi să ajungi în viitor? Îmi place liga spaniolă. Barcelona este echipa mea preferată.
Ai vreun model de jucător? Îmi plac atacanții rapizi, care se mișcă mult pe teren. De exemplu, Theo Walcott.
Care sunt cei mai buni prieteni ai tăi de la Poli? Sunt prieten bun cu Rafael și Helder. Eu vorbesc puțină spaniolă și portugheză.
Câte limbi cunoști? În afară de engleză, pot să vorbesc finlandeză, spaniolă și portugheză. Destul de bine încât să port o conversație.
Mai sunt la modă glumele despre golurile pe care le-ai înscris pentru MyPa la Timișoara? Nu prea, s-au cam învechit. La început, Taborda îmi tot spunea: „Ricky, trebuie să îmi dai de băut”. E un bun mod de a mă acomoda cu echipa. Cât de multe știi despre Liga I și șansele de a lua titlul? Suntem la cinci puncte de lider și cred că avem o șansă importantă de a câștiga primul titlu din istoria clubului. Știu că suporterii sunt foarte fanatici la Poli, merită să lupți pentru ei
Foto: Istvan Szazs (Debrecen)
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER