Wesley Lopes, jucătorul străin cu cele mai multe goluri reușite pe prima scenă a fotbalului românesc, vorbește despre perioada petrecută în Liga 1, recordul său, amintiri, viața din Brazilia și momentul în care ziariștii din România și Arabia Saudită l-au „omorât”. Wesley s-a reprofilat, joacă footvolley, cântă la mandolină în timpul liber și… bea bere. Acasă, lângă Sao Paolo.
A rămas la fel de modest, spune că iubește „Țărănoaia”, adică Vasluiul, își salută bunicul din România, pe Viorel Hizo, regretă că nu a lucrat cu „nebunul” de Gigi Becali și declară, deschis, că încă așteaptă ca recordul său să fie doborât, atenționându-l pe „pretendentul” Eric: „îmi aduce aminte de Ousmane N”Doye, nu refuză niciun interviu!”
O discuție cu Wesley te poartă prin vremuri în care îți doreai să nu se mai termine un meci. Îți deschide răni necicatrizate sau îți provoacă scenarii de tot felul. E relaxat ca pe teren, conduce discuția atunci când își dorește și mai scoate din când în când câte un artificiu tehnic.
CU PLUTA. La 38 de ani, ca la 18 ani. Fiul lui Wesley, Yuri, l-a băgat în ședință pe fostul golgheter al României FOTO arhivă personală
Wesley, nu prea mai știm nimic de tine. Cu ce te ocupi acum? Nu ne-am mai auzit de când… „ai murit”. Doamne ferește! (râde cu poftă) .Toată lumea credea că am murit atunci. În dimineața aceea, am primit telefoane de peste tot, din Columbia, din România, din Spania, din Portugalia. Chiar și pe mama și pe fratele meu i-au sunat oamenii să îi întrebe dacă este adevărat ce au scris ziarele… Stii cum am murit? Dormeam de tremura patul sub mine! Apoi am ieșit la bar cu prietenii, mi-am deschis o bere și m-am amuzat de cele apărute.
Dar tu știi că în România, timp de 2-3 ore, la emisiuni, la știri, pe site-uri, se spunea deja „Dumnezeu să-l odihnească! A fost un băiat extraordinar”, mulți vorbeau despre tine la trecut? Foarte bine că nu am murit, normal (râde), dar în același timp mă bucur că toți cei care au vorbit atunci, la „moartea mea”, au vorbit frumos la adresa mea. Asta mă face să cred că am însemnat ceva pentru România.
Să revenim. Deci cu ce te ocupi în prezent? Mai joci fotbal? Da, particip la turnee de fotbal pe plajă. Joc footvolley. Merg la plajă, mai alerg puțin. Cam așa se desfășoară zilele mele. Ah, am uitat: și beau bere. (râde)
Apropo de bere. Fostul tău coleg, Denis Zmeu, a povestit, la un moment dat, în ProSport, un episod despre tine, a zis că ai fi băut 62 de beri într-o noapte. E mit sau e realitate? Doamne ferește! Nu cred că există cineva în lumea asta care să poată consuma 62 de beri într-o seară. Jur! Nici măcar n-am fost vreodată pe aproape, darămite să beau 62 de beri! Dacă eu pot să beau 62 de beri, voi puteți să mă supuneți la toate testele internaționale posibile, la NASA și la ce mai vreți voi și să mă dați exemplu de extraterestru. (râde) Acum serios vorbind. Nu, nu este adevărat așa ceva!
FOOTVOLLEY Idee pentru Răzvan Burleanu și Gino Iorgulescu
„Mi-a zis cineva că a băut 62 de beri într-o noapte. Nu pot să cred. Și la Vaslui mai bea, dar după meci. Ne adunam cu toții, el lua patru-cinci beri. Hai, poate mai băga câteva, dar să ajungi la 62…”
Denis ZMEU, fost coleg cu Wesley la Vaslui, actual preparator fizic la Poli Iași, declarație pentru ProSport
„Da, Wesley bea bere, doar Corona, însă nu aveai ce să-i faci, era cel mai bun. Păi, era antrenament la ora 10:00 și mergeam să-i văd. Știam că au fost la un chef. Anderson dormea în vestiar, nu avea nicio treabă, era Ignacio antrenor. scandal, dar ăștia care ‘erau în viață’ au ieșit la pregătire”
Adrian PORUMBOIU, fost ecuson FIFA și patron FC Vaslui, declarație pentru ProSport
„Mă uitam la Wesley și era fresh. Știam ce s-a întâmplat, că au stat până dimneață, dar nu aveai ce să-i zici. Nu a greșit o execuție, trăgea la poartă, tot ce trebuie, era la capacitate sută la sută. Am lăsat capul în jos și am zis:
JUPÂNII Hizo și Porumboiu știau tot ce mișcă. Nu doar în echipă. Nu doar în Vaslui. În toată Moldova! FOTO ProSport
„La Vaslui, jucătorii se fereau să iasă și cu soțiile, a doua zi se găsea cineva să-i spună lui Porumboiu”
Porumboiu, unul dintre oamenii care au susținut că mai consumai, te-a numit o minune a naturii … Da, Porumboi (n.r: brazilianul e obișnuit să îi pronunțe numele fără ultimul „u”) tot timpul îmi spunea și le repeta și altora despre mine că sunt o forță a naturii. Ceva inexplicabil pentru el. Dar mai e ceva: acolo la Vaslui toată lumea știe despre toată lumea. Cu atât mai mult Porumboiu. Erau băieți care se fereau să iasă la restaurant cu soțiile, de exemplu, pentru că a doua zi, se găsea întotdeauna cineva care să îl anunțe pe Porumboi ce se mânca sau se bea. Și ajunsesem într-un moment în care Porumboi le spunea așa: >
Erai mereu dat ca exemplu? Da, pentru că e simplu. Atunci când lucrurile merg bine și îți faci datoria așa cum trebuie, poți să faci ce vrei, să te distrezi cum vrei în timpul tău liber. Dacă ești un jucător > și echipa ta e la fel, atunci stai acasă și strofoacă-te să rezolvi problema, nu să îți pese doar de distracție.
Cu alte cuvinte? Mie îmi place să spun despre mine că așa am fost mereu: serios și conștiincios cu ce aveam de făcut. Meseria era pe primul plan, apoi distracția și timpul liber, ca o încununare a reușitelor. Vaslui, sau cum îi zic eu – „Țărănoaia” – locul unde m-am simțit foarte bine și mi-a plăcut foarte mult, era un oraș mic, oamenii m-au iubit pentru că au știut că sunt serios și că muncesc. Știi ceva? Și eu sunt țăran. Și am rămas țăran. Și am „murit” țăran. (râde cu poftă)
Ai câștigat un titlu de golgheter, ați jucat o finală de Cupă, dar nu ați luat vreun trofeu. Cum a rămas pentru tine această nereușită? Pentru mine acest lucru a fost cel mai greu din toată perioada petrecută la Vaslui. Porumboiu a avut și părțile sale bune și mai puțin bune. Dar nu trebuie uitat că a investit foarte mulți bani pentru un oraș precum Vaslui, care nu avea nimic, în afară de oameni care muncesc mult și atât. Porumboiu le-a oferit o echipă de fotbal foarte bună. Sigur că eu am jucat și pentru mine, ca să câștig ceva, dar în special am vrut ca orașul Vaslui să câștige un trofeu, să se bucure pentru câștigărera unui campionat sau a unei Cupe.
POFTA-N CUI! Gigi Becali l-a vrut mereu pe brazilian. Dar azi n-ar fi fost potrivit Wesley la FCSB: Becali îl are pe Man – 50 milioane de euro -, dar și pe Filip „Sergio Ramos” FOTO ProSport
„Daca am lucrat bine cu nebunul de Porumboiu, cred că m-aș fi descurcat perfect cu nebunul de Gigi”
De ce nu ați câștigat? Care crezi că au fost motivele? Echipă ați avut, bani au fost… Echipa noastră a avut jucători foarte buni, condiții de antrenament, salarii bune. Însă am întâlnit echipe la fel de bune: CFR Cluj, Steaua, apoi mai erau și Unirea Urziceni, Dinamo, Rapid. E clar că am greșit noi ceva, undeva, poate patronul, poate antrenorul, poate și noi jucătorii am avut o parte din vină. Iar adversarii noștri au speculat greșelile noastre și au reușit să câștige titluri. Toată lumea știe că FC Vaslui a avut o echipă superbă care a jucat fotbal. Sânmărtean, Adailton, Pavlovic, Gladstone, Temwanjera și mulți alții, jucători foarte valoroși. Cred că motivele au fost mai multe, nu are rost să le mai dezbatem acum, dar per ansamblu vina ne aparține tuturor, nu doar unuia singur.
A fost și vorba de ghinion? Da, am fost la o distanță așa de mică… (oftează). În acel an, 2012, când CFR Cluj a câștigat campionatul, a fost acel meci al lor cu U Cluj, iar în ultima etapă, dacă CFR câștiga partida, era campioană. La pauză, scorul era 2-0 pentru Universitatea Cluj. Țin minte că eram în cantonament și îmi era frică de ce urma să se întâmple pentru că noi, la acel scor, eram deja campioni. Eram siguri că îl vom câștiga. Numai că Pantelis Kapetanos a fost extraordinar, CFR a întors și a câștigat meciul, iar noi am pierdut titlul la limită, la un punct. A fost ceva neobișnuit, ciudat, nemaivăzut. Și extrem de trist pentru noi.
S-a vorbit mult după meciul acela. Porumboiu a zis că a fost ceva necurat la mijloc Mda. Ei, bine, voi știți că la voi acolo, în România, era o obișnuință ca Porumboiu să vorbească mult, de arbitraj, de tot ce îi trecea prin cap. Și mai era un nebun acolo, prietenul meu, Gigi Becali, de care îmi placea foarte mult. La fel făcea și el.
Pentru că ai adus vorba de Gigi, spune-mi, îți pare rău că nu ai lucrat cu el? Te-a vrut la Steaua în mai multe rânduri Eu cred că dacă am lucrat bine cu nebunul de Porumboiu, m-aș fi descurcat perfect cu nebunul de Gigi. (râde) Pentru că eram serios și îmi vedeam de treabă. Ar fi ieșit bine. Eu tot timpul am fost responsabil să joc bine.
„Sunt trist pentru că nu am câștigat nimic pentru Vaslui și că nu am jucat la Steaua sau la un alt club mare, Dinamo sau Rapid, formații cu galerii frumoase”
Nu crezi că Bucureștiul ar fi fost mult mai tentant pentru tine decât Vasluiul? Nu știu. La Vaslui am avut tot, am câștigat foarte mulți bani. Porumboiu a fost foarte corect cu mine, mi-a spus de la început că dacă voi munci, voi primi bani de la el. Ce cred, însă, este că nu a fost la fel și cu ceilalți jucători și poate că aici a fost o greșeală. Cred că a contat și asta. Sunt mândru că Gigi Becali m-a vrut la Steaua, asta înseamnă că s-a văzut valoarea mea. Iar Steaua este cea mai cunoscută echipă din România, dar și una dintre echipele cunoscute din Europa. A câștigat Cupa Campionilor, toți o cunosc, iar pe mine mă onorează că am fost dorit la acea echipă. Eu sunt trist că nu am câștigat nimic pentru Vaslui și că nu am jucat la Steaua sau la un alt club mare pentru România, Dinamo sau Rapid, echipe cu galerii frumoase. Dar mă bucur în același timp că, atunci când eu am fost în România, FC Vaslui era o echipă foarte bună, a arătat fotbal de calitate.
Știi că FC Vaslui a intrat in faliment, iar acum există în ligile inferioare, exclusiv din dragostea fanilor, cei care fac eforturi pentru a ține echipa. Păcat. Dar așa e în fotbal… Asta e viața. Mie nu prea mi-a plăcut să vorbesc. Uite, cum face Eric acum. El e diferit de mine, lui îi place să vorbească mult la televizor, în ziare. Să apară peste tot. Dacă i se cere un interviu, nu refuză niciodată (râde). Sau cum era Ousmane N”Doye. Îl iubesc pe Ousmane, era un băiat extraordinar, cu un suflet foarte mare. Era un personaj. Eu am fost altfel. Cât timp am fost la Vaslui, toți știți că evitam interviurile și aparițiile la tv.
Ai pomenit de Eric! Recordul tău, cel mai bun marcator străin din istoria fotbalului românesc, rămâne în picioare… Da, mă bucur. Am auzit că Eric s-a întors în România ca să întreacă recordul meu. Așa e în fotbal, în sport, recordurile sunt făcute pentru a fi depășite, nu pot decât să-i doresc mult succes.
ROMÂNIA, PUNTE DE LEGĂ‚TURĂ‚ ÎNTRE BRAZILIA ȘI ALBANIA Wesley și Demollari, reuniți de ProSport, la un reportaj cu Viorel Hizo „prim-solist” Foto: Cătălin Mureșanu
Cât crezi că va mai rezista recordul tău? Tu l-ai depășit pe Demollari, mult timp albanezul a fost numărul 1 în fotbalul românesc. La inițiativa ProSport te-ai și întâlnit cu el! Organizăm ceva cu tine și Eric? Da, da, cum să nu îmi amintesc? Nu știu ce să zic. Cum spuneam, știu că Eric vrea să mă întreacă, dar dacă voiam să îmi întăresc acest record, mă întorceam în România acum vreo doi ani, atunci când am primit câteva oferte și rămâneam și mult timp golgheterul străin al României. Dar am zis stop. Am vrut să rămân aici, cu soția și copilul meu.
Viața la camera 402, Racova, Vaslui, România… „Adailton a stat mai mult în cameră”
De Adailton nu îți e dor, colegul tău de cameră din veșnicul cantonament de la Racova? Nu vreau să îl văd! (râde) Eu am dormit mai mult cu Adailton decât cu soția mea, jur. Am stat nopți în șir în cantonament cu el, încât pot să spun că mi-am petrecut mai mult timp cu el decât cu nevastă-mea. Glumesc. Cum să nu îmi fie dor? Adailton a fost un jucător uluitor, un profesionist desăvârșit. Dar tot nu pot să uit că, înaintea fiecărui meci, cu 2-3 zile înainte chiar, noi intram în cantonament. Eram mai mult acolo decât acasă la mine. Nu mai pot să îl văd. Gata! Nu pot uita camera 402, era camera noastră de la Racova. E adevărat, Adailton, la cât de profesionist era, a stat mai mult în cameră (râde). Să știi că sunt mulțumit de ce am făcut în România! Cu siguranță că, oricine îmi va întrece recordul, nu va reuși să șteargă ce am însemnat eu, sau Adailton, Sânmărtean pentru România. Echipa noastră nu va fi uitată prea ușor.
Într-un interviu realizat recent, Adailton a zis că trebuie să îl cinstești fiindcă ți-a dat o mulțime de pase de gol. Spunea că el te-a făcut golgheter. Da, și pe el și pe Sânmărtean. Și Lucian mi-a dat o tonă de pase de gol! Așa e. Dar, în fond, nici Cristiano Ronaldo nu joacă singur, tot e ajutat de colegi, nu?
Mai urmărești fotbalul din România? Nu! Poate dacă mai era FC Vaslui… Dar nu prea mai sunt la curent, am alte preocupări acum. Ultimul meci urmărit a fost o partidă disputată de Astra în Europa. Acum nu prea mai cunosc pe nimeni.
Ce s-a întâmplat la Iași? Nu ai mai reușit acolo, care au fost motivele? Nu vreau să mai vorbesc despre acea perioadă, deși mi-ar fi ușor. Lumea mă cunoaște, știe câte am făcut și ce fel de om sunt. Că au ieșit niște vorbe ulterior, nu vreau să comentez pentru că știu că e ușor să vorbești de rău pe cineva. Acolo cred că au fost mai multe probleme, dar nu vreau să mai spun nimic pentru că ar fi urât din partea mea. Sunt fericit că Iași mi-a deschis ușa să mă întorc înapoi în România și le mulțumesc pentru asta. Atât.
„SELECAO” Brazilianul a jucat mereu pentru doi suporteri care i-au dat forță și în momentele mai grele: soția și fiul său, Yuri
„Vaslui a fost New York în comparație cu Riad”. Și încă o declarație marca Wesley: „Acolo ajunsesem la nivelul unui fotbalist arab”. Explicația și argumentele punctate
Regreți că ai plecat în acel moment în Arabia? Cu siguranță că, din punct de vedere financiar, a fost mai bine pentru tine. Dar din punct de vedere sportiv a fost un dezastru? Perioada de acolo a fost foarte bună pentru mine. Am câștigat bani mulți . Când am plecat de la Vaslui, am făcut un cantonament perfect, eram super bine pregătit . Dacă vă aduceți aminte, la primul meci, cu Rapid, am dat două goluri. Însă când am ajuns în Arabia Saudită, mi-am dat seama că acolo nu se făcea o pregătire la fel de bună. Aveam un singur antrenament pe zi, o singură oră și atât. Normal că fizicul meu a mai scăzut până când ajunsesem la nivelul unui jucător arab. Dar chiar și așa, am reușit să dau 12 goluri în 11 meciuri. E destul de greu să stai acolo, nu aveam ce să facem în timpul liber. Antrenamentele erau la ora 23:00, ajungeam acasă la 1 noaptea, mâncam, iar apoi stăteam o zi întreagă acasă fără să fac nimic altceva.
Nicușor Stanciu, fostul tău coleg de la Vaslui, a ales să mergă în Arabia Saudită. Mulți l-au condamnat pentru alegerea sa, mai ales că ar fi putut juca într-un campionat mult mai puternic. Nu îmi permit să comentez, să dau eu sfaturi, repet, În România se vorbește mult. Eu spun atât: Pentru mine, Vaslui era New York în comparație cu Riad. (râde cu poftă)
„Îl iubesc pe bunicul meu, Viorel Hizo!”
În Columbia cum a fost? Știm cu toții publicul extraordinar de acolo… Da, foarte frumos. Acolo există o adevărată cultură a fotbalului. Dar, din păcate, nu prea am avut șanse să joc, cu toate că mă antrenam foarte bine. Antrenorul a fost bun și foarte corect cu mine. Mereu îmi explica motivele pentru care alegea să stau pe banca de rezerve. Jucătorul de pe postul meu era mai vechi și juca foarte bine. Echipa mergea foarte. Și de aceea antrenorul alegea uneori să rămân pe bancă. Chiar și eu recunoșteam că așa e corect, că nu erau motive să schimbe echipa pentru intra eu. Însă am continuat să muncesc la antrenamente.
Apropo de antrenori. În România ai lucrat cu Hizo, Lopez Caro, Augusto Inacio, Șumudică. Alături de care dintre te-ai simțit cel mai bine? Cu toți m-am înțeles foarte bine! Și de toți mi-a plăcut într-un anumit fel. Dar cel mai bine am lucrat cu Inacio și cred că echipa a mers cel mai bine în acea perioadă. Atunci am fi putut câștiga și un trofeu. Și Șumudică era foarte bun. Și Hizo, bunicul meu, la fel. Apropo, ce mai face Hizo? Mai antrenează?
În câteva zile (n.r pe 6 februarie – interviul a fost realizat la finele lunii ianuarie) este ziua dânsului. Împlinește 72 de ani. Nu mai antrenează, însă e activ, intră la emisiuni, comentează tot ce se întâmplă. Da, da, la fel ca mine acum. Doar că eu m-am mai îngrășat un pic. Să-i transmiteți „la mulți ani” din partea mea. Îl iubesc pe „bunicul meu”! Când vin la București, îl voi suna să mă întâlnesc cu el.
„Unii jucători doar lucrează în fotbal, alții îl iubesc”. Ce program „spartan” are brazilianul în 2019
Tu ai iubit fotbalul și s-a văzut plăcerea de a juca fotbal. Cum ți-a fost să iei decizia de a te retrage? Foarte, foarte greu. Și așa o să-mi fie încă vreo o sută de ani de acum încolo. E foarte greu, mai ales când simți că ești într-o perioadă bună și că parcă ai mai juca un pic și încă un pic. Pentru toți cred că e foarte greu. Tu ai vrea să joci mereu, să te antrenezi, să fii cu băieții, să ai un program strict. Acum, de exemplu, nu fac mai nimic. Mă trezesc la ce oră vreau, fac ce vreau.
TEMPO Wesley a ținut mereu ritmul. Și la FC Vaslui, dar și într-o formație încropită cu câțiva prieteni. Mandolina din copilărie i-a rămas aproape
Dar noi știm că tu ai ocupație. Cânți la mandolină… Dar e doar pentru distracție. Mă mai distrez și eu cu băieții , mai cântăm când e ziua vreunuia. Să știi că ascult câteodată și manele. Cum îl cheamă pe băiatul ăla al vostru care cântă manele? Florin Salam. Mie îmi place de el, îl mai ascult câteodată. Acolo în România, la Vaslui, îl auzeam peste tot.
Spuneai că joci footvolley. Mergi la turnee? Da, cu prietenii. Asta pentru că m-am lăsat de fotbal și mă doare mult. Fotbalul a fost viața mea, l-am iubit și îl iubesc mult chiar și acum. Unii jucători doar „lucrează” în fotbal, alții îl iubesc. Așa am fost și eu.
Îți dăm un sfat. Sună-l pe Sânmărtean, cheamă-l și pe Adailton și faceți o echipă la fotbal pe plajă în Brazilia. Eu, Adailton și Sânmărtean putem să ne facem o echipă . Dar eu sunt antrenorul de noapte. Ei doi lucrează cu jucătorii ziua, la teren, și eu îi bag în „cantonament” noaptea (râde cu poftă).
PUTERNIC ȘI AMĂ‚RUI La fotbal pe plajă, în Brazilia, Wesley s-a abonat la trofee. Succesele sunt urmate de sindrofii udate cu de toate
Niciodată antrenor! „Nu pot să accept să vină un președinte sau un patron să îmi spună să bag în teren nu știu ce jucător”
Ziceai că te doare că te-ai despărțit de fotbal. Dar nu vrei să încerci să fii și antrenor? Nu, nu. Nu mă atrage! Pentru că, pentru mine, fotbalul trebuie să fie curat, onest. Eu nu o să accept să vină un președinte sau un patron să îmi spună să bag în teren nu știu ce jucător. O să mă ia capul de nervi. Nu se întâmplă numai în România, ci și în Europa, în Brazilia, peste tot ! Sunt multe interese la mijloc, interese ale impresarilor. Ori eu nu o să accept așa ceva! Sunt 22 de jucători, toți sunt la fel, nu doar câțiva. Wesley nu va fi niciodată antrenor exact din cauza asta! Nu, nu vreau. Mai bine stau aici la căldură. Eu sunt nebun și nu pot! Chiar dacă am spus că îmi e foarte dor de cantonamente, de meciuri, de Adailton. (râde)
Mulțumim, Wesley. Și să ne revedem cu bine! Da, dar până atunci, trimiteți-mi, vă rog, o tavă cu mici aici în Brazilia că mor de poftă. Nimic nu se compară cu micii voștri. Când o să mă întorc în București, înainte să mă urc în avion, o să mă opresc la restaurantul de lângă aeroport și o să-mi iau o tavă întreagă de mici, să îi am cu mine tot drumul (râde). Hai, vă pup. Salutări României!
MEXIC? Nu, doar Corona din dreapta provine din Mexic. Selfie din Brazilia FOTO arhivă personală
WESLEY Lopes da Silva
Născut: 10.11.1980 (Vila Velha ES,Brazilia) Post: mijlocaș ofensiv, atacant
Debut în Liga I: 27.02.2009, Steaua – SC Vaslui 1-1 (1 gol) Debut în Cupă: 14.04.2009, Unirea Urziceni – SC Vaslui 0-2 (1 gol)
2008-09 SC Vaslui 16/7 2/1 2009-10 SC Vaslui 31/12 6/2 2010-11 SC Vaslui 32/13 1/0 2011-12 SC Vaslui 33/27 5/7 2012-13 SC Vaslui 1/2 0/0 2014-15 CSMS Iași 8/3 2/0 Total Liga I: 121 jocuri, 64 goluri Total cupă: 16 jocuri, 10 goluri
# Golgeterul Ligii I în 2011/12 (primul străin din istoria fotbalului nostru care a reușit să-și adjudece acest titlu), de asemenea în 2009/10 și 2010/11 ocupând poziția a treia în această ierarhie # Cu cele 64 de goluri ocupă prima poziție all-time a marcatorilor străini prezenți în campionatul României # Golgeterul Cupei României în 2011/12
Statistică: Răzvan TOMA
NU TAIE MINGEA Foarfeca la Wesley se execută în cel mai pur mod FOTO Alexandru HOJDA
FRAȚI Când vine Adailton să te felicite se simte parfumul de Parma FOTO Mediafax FOTBAL, NU ZGOMOT Caseta unui meci din Liga 1, cu actori de calibru, frumoși nebuni din Regie și fotbal dătător de o stare de bine. FOTO arhiva ProSport
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER