Interviu exclusiv ProSport! Daniel Prodan: „Nu am pierdut niciodată cu Dinamo!”

Prodan are în palmares cinci titluri și o Cupă a României cu Steaua

Daniel Prodan e convins că Florin Gardoș este urmașul său la Steaua

Fostul fundaș nu și‑ar dori un post în conducerea Stelei, dar crede că formația din Ghencea ar trebui să fie mai atentă cu fostele glorii

Cum ai ajuns la Steaua?
Am fost la un moment dat la o acțiune cu echipa națională de tineret, iar cineva de la Dinamo m-a urmărit. Mi-a făcut o ofertă concretă, dar nu ne-am înțeles la anumite lucruri din contract. Cei de la Steaua au așteptat la cotitură, în frunte cu antrenorii de atunci, Anghel Iordănescu și Dumitru Dumitriu. Nea Puiu a venit la mine și mi-a spus: „Vino la Steaua. La noi vei juca și de aici o să ajungi la echipa națională”. Iar timpul a dovedit că a avut dreptate și că eu am făcut o alegere inspirată. Din punctul meu de vedere, Steaua era echipa unde puteam să mă exprim la adevărata mea valoare și clubul care m-a format ca om.

De ce nu s-a făcut transferul la Dinamo?
În sinea mea nu mi-am dorit cu adevărat să plec la Dinamo. Îmi doream altceva. Ion Moldovan a făcut lobby pentru mine, dar mă bucur că nu  am ajuns în Ștefan cel Mare. Pot să spun că momentul în care am semnat cu Steaua a fost cea mai fericită zi a mea de până atunci.

Mai știi cum a fost prima ta zi la Steaua?
Am ajuns la Steaua pe 1 noiembrie, cu trei zile înainte de returul din Cupa Cupelor, cu danezii de la Aarhus (n.r. – 2-1 după 2-3 în tur). Am venit cu trenul de la Satu Mare și am intrat în cantonament cu noii mei colegi, în camerele de sub stadion. Am văzut meciul din tribună, iar apoi am mers la Hotel Haiducul, unde mi-am luat în primire camera în care am stat un an și jumătate. A fost un meci teribil cu danezii, îmi aduc aminte că Steaua a răsturnat situația în ultimele șapte minute, prin Cristescu și Vlădoiu.

Dar primul meci la Steaua…
A fost cu Farul Constanța, am câștigat cu 3-1, iar eu am jucat ultimele 15 minute. Am avut ceva emoții, dar am reușit să trec cu bine peste faptul că eram debutant în Divizia A.

„Prima victorie cu Dinamo, de Sfânta Maria!”
Care e cea mai importantă victorie cu Dinamo?
A fost un 3-0 în prima etapă a sezonului 1993-1994, pe stadionul Național. Ne-am spulberat efectiv rivalii, chiar de Sfânta Maria Mare. A fost o dublă sărbătoare pentru noi atunci.

Cum sărbătoreați victoriile cu Dinamo?
Ne lua Lăcătuș, care era liderul echipei, și mergeam la restaurantul Contesa, alături de prietene sau de soții. Eram foarte uniți atunci, toți trăgeam la aceeași căruță și în aceeași direcție.

Care a fost cel mai tare derby Steaua – Dinamo pe care l-ai jucat?
A fost în primul an în care am venit la Steaua. A fost un meci pe fostul 23 August, scor 1-1. Golul nostru l-a dat Panduru, iar pentru Dinamo a marcat Hanganu. Dinamo avea o echipă foarte bună la acea vreme, cu Selymes, Munteanu, Prunea, Mihali, Cheregi, Hanganu, Moga…

Ai pierdut vreodată în fața lui Dinamo?
Nu. Nu am pierdut niciodată cu Dinamo. Cât am fost eu pe teren pentru Steaua, echipa din Ștefan cel Mare nu a reușit să ne învingă. Și sunt mândru de acest lucru. Ba mai mult, am luat doar patru goluri în opt întâlniri cu Dinamo în campionat.

Cum trăiai, ca fotbalist, noaptea dinaintea unui astfel de meci? Cum pregăteați un derby cu Dinamo?
Eu nu făceam diferența între un joc cu Olimpia Satu Mare și unul cu Dinamo, din punctul de vedere al pregătirii. Singur, cu Dinamo încărcătura era mai puternică, dar tot trei puncte se puneau în joc. Eu am încercat să mă pregătesc la fel pentru fiecare meci, indiferent de adversarul pe care urma să-l întâlnesc. Nu aveam emoții în plus și nu au tremurat niciodată chiloții pe mine în fața lui Dinamo.

Când ai văzut pe viu ultimul Dinamo – Steaua, în calitate de suporter?
Nu cred că am văzut ca suporter un Derby de România. De când m-am lăsat de fotbal nu am fost pe stadion la niciun meci Steaua – Dinamo.

De ce?
Din diverse motive. Uneori nu eram acasă, alteori am preferat să stau la TV.

„1.000 de dolari a fost cea mai mare primă cu Dinamo”
Crezi că Steaua și Dinamo ar putea face blat în meciul direct?
Nu. E absurd așa ceva. Nici nu vreau să mă gândesc la o astfel de teorie într-un asemenea meci.

Care e cea mai mare primă pe care ai încasat-o după o victorie în fața lui Dinamo?
Cred că am primit 1.000 de dolari, ceea ce, la vremea respectivă, reprezenta o sumă importantă.

Ce atacant de la Dinamo a fost cel mai greu de marcat?
Viorel Moldovan. Era un jucător de forță, oportunist, de gura porții, de care trebuia să ai grijă până la ultimul fluier al arbitrului.

Dar din întreaga carieră?
(zâmbește) Am avut „norocul” de a da peste câțiva atacanți de talie mondială. I-aș enumera doar pe Asprilia, Batistuta, Ronaldo, Rivaldo…

„Gardoș e urmașul meu la Steaua!”
Cine crezi că e urmașul tău din actuala echipă a Stelei?
Păi nu e clar? Florin Gardoș. Nu vreau să dau sfaturi la nimeni, dar cred că un cuplu de fundași centrali Gardoș-Chiricheș e de certă valoare și de perspectivă. În scurt timp ei vor alcătui meci de meci și o pereche la echipa națională.

Care a fost cea mai tristă zi la Steaua?
Eliminarea cu Antwerp, din Cupa Cupelor. Am făcut 0-0 în Belgia, și în retur, cu 4-5 minute înainte de final, la 1-0 pentru Steaua, a dat gol Alex Czerniatynski, dintr-un unghi aproape imposibil. M-a durut mult acea eliminare. Dar apoi au venit doar zile cu soare. Am luat patru titluri la rând, am jucat în Liga Campionilor…

Care a fost golul cel mai frumos la Steaua?
Cu Rangers, evident.

Ce ai simțit când ai văzut mingea în plasă?
E greu de explicat în cuvinte ce am trăit atunci. Eram super-fericit, îmi venea să fug pe jos acasă de bucurie.

A fost o fază lucrată la antrenamente?
Da. După antrenamente, rămâneam de fiecare dată pe teren și exersam voleuri din centrări chiar și timp de o oră și jumătate. Îi puneam pe Niță și pe Sabin Ilie să îmi centreze, iar Stelea era în poartă, încercând să apere șuturile și voleurile. Dar nu rămâneam singur la suplimentare. Exersam alături de Panduru, Ilie Stan, Ilie Dumitrescu…

„Reghe e perfect pentru Steaua”
Ar trebui Steaua să joace doar în Ghencea meciurile de acasă?
Din punct de vedere financiar, Național Arena îți oferă mult mai multe posibilități și un venit mult mai mare. Sigur, Ghencea rămâne casa fiecărui stelist, dar în ziua de azi fotbalul nu mai e un simplu joc, e o industrie. Și atunci, fiecare încearcă să facă un profit cât mai mare. Una e să ai 30.000 de spectatori la un meci, alta e să ai 50.000 de fani.

Cum l-ai caracteriza pe Reghecampf?
Îl știu pe Reghe de pe vremea când era jucător, iar principala sa calitate e seriozitatea. Se mulează perfect pe ceea ce se vrea la Steaua pentru că rezultatele pot veni doar cu seriozitate, muncă multă și respect. Îi prevăd lui Reghe un mare viitor. E antrenorul care poate duce Steaua sus de tot.

Ce îi lipsește Stelei pentru a face față în Ligă?
E greu de spus. Nu ne putem compara cu marile forțe ale Europei în momentul de față. Nu avem capacitatea de a aduce jucători importanți și e absurd să credem că Steaua va putea să mai câștige vreodată Liga. Nu ne putem supăra că ne-a eliminat Chelsea. A fost o performanță că am câștigat la București (n.r. – 1-0), dar atât au putut acești băieți.    

Ai participat vreodată la un meci aranjat?
 Nu îmi aduc aminte de așa ceva.

Cum vezi relația dintre clubul Steaua și fostele glorii?
Trebuie să fie una caldă și apropiată. Jenei, Vigu, Iordănescu, Iovan, Stoica, Lăcătuș, Pițurcă, Ilie Dumitrescu fac parte din familia Stelei, din istoria clubului și trebuie protejați și respectați. Ei sunt cei care au câștigat multe trofee, unii dintre ei au adus Cupa Campionilor Europeni, ei au cucerit multe din titlurile de până acum și datorită lor Steaua a ajuns la borna 24. Istoria trebuie protejată și respectată, la fel cum un om ajuns la maturitate își îngrijește părinții și bunicii care l-au crescut. Așa am fost eu educat și așa cred că este normal. Spiritul Stelei reprezintă muncă, disciplină și respect.

Unde erai pe 7 mai 1986?
Aveam 14 ani și eram la Satu Mare în fața unui televizor alb-negru. După acel meci am ieșit în stradă, ca toată lumea, și m-am bucurat enorm. Visez și acum marea echipă a Stelei de la Sevilla.

Ți-ai dori, la un moment dat, să lucrezi la Steaua?
Nu.  Mă simt foarte bine la FRF și nu pot să mă despart de un colectiv care mă apreciază. Cred că locul meu este aici și vreau să mai fac multe lucruri din poziția pe care o ocup acum la Federație.

În economia meciului de mâine (n.r. – azi), contează faptul că Steaua a luat deja matamatic titlul?
Nu. Reghe are o echipă de profesioniști și sunt sigur că Steaua va da totul pentru victorie. Și sunt convins că Steaua va câștiga.

După golul cu Rangers, îmi venea să fug pe jos acasă de bucurie
Daniel Prodan, director sportiv FRF

Cuplul de fundași centrali Gardoș – Chiricheș e de certă valoare și de pers­pectivă. În scurt timp, ei vor alcătui meci de meci și o pereche la echipa națională
Daniel Prodan, director sportiv FRF