Interviu incendiar cu omul alungat din Liga 1:** „Porumboiu e manipulat! Iordănescu e învechit” Inacio dă cărțile pe față și anunță dezastrul pentru Vaslui: pe cine pune la zid
Inacio afirmă că patronul Vasluiului este influențat negativ de persoane din club, care vor răul lui FC Vaslui. Nominalizat este managerul Daniel Stanciu
Joi seara, în exclusivitate pentru ProSport, Inacio a vorbit despre tot ce s-a petrecut în ultimele zile la Vaslui
Domnule Inacio, care este punctul dumneavoastră de vedere după tot ce s-a petrecut? De unde a pornit totul?
E foarte simplu. Cu o zi înainte ca eu să demisionez, a avut loc o ședință unde am participat cu toții: patron, conducere, staff tehnic. Porumboiu era foarte nemulțumit de felul în care lucram. Ciudat a fost însă un singur lucru: când am plecat de la Vaslui, ne-a zis că îi place enorm cum ne facem treaba. Când am ajuns în Austria și a venit în vizită la noi pentru prima dată, ne-a zis același lucru. Doar că a doua oară când a sosit, era schimbat la 180 de grade. Și știu exact care era cauza….
Care?
Era cineva care a avut grijă să-l informeze… De fapt să-l dezinformeze. L-am întrebat franc: «cine v-a zis că noi nu ne facem treaba cum trebuie? N-am fost eu, n-a fost Ciprian Panait, n-a fost Joaquim» (n.r. – colaboratorul său). Atunci mi-am dat seama că era vorba despre un singur om. L-am atenționat că are informații greșite și că va avea mult de suferit de pe urma acestui individ. Sunt sigur că îmi va da dreptate într-o zi.
Puteți să ne dați acest nume?
Am să vi-l dezvălui mai târziu, acum vreau să revin la prima întrebare și să vă enumăr încă un motiv al despărțirii: aducerea lui Edi Iordănescu fără înștiințarea mea. Când mi l-a prezentat, mi-a spus că vrea să-i reducem atribuțiile lui Joaquim Milheiro. Iar mie mi-a fost clar un singur lucru: că Iordănescu nu are idee de felul cum lucrez, că el are un cu totul alt stil și că noi doi nu avem cum să ne înțelegem.
Iordănescu este învechit!
E posibil să fiți acuzat că ați refuzat colaborarea cu Edi…
N-am nimic cu acest băiat. Îl respect. Și pe el și pe tatăl său, de care am auzit de-a lungul carierei. Dar nu suntem compatibili. Cu tot respectul, trebuie să spun că metodele sale sunt un pic învechite, cam ca după modelul tatălui său. Plus că eu niciodată n-aș fi acceptat ca Joaquim să fie lipsit de atribuții. Și chiar dacă Porumboiu este cel care plătește, eu sunt cel responsabil de echipă și de disciplina ei. Noi am venit aici toți trei, toți trei plecăm. Nu unul cade din barcă și ceilalți doi rămân. Ori murim toți, ori ne salvăm.
Acestea au fost momentele în care v-ați decis să plecați?
Atenție! Eu nu i-am spus lui Porumboiu de trei sau patru ori că vreau să plec. Eu doar l-am anunțat că, dacă îmi impune anumite decizii, atunci mai bine ne încheiem socotelile și cu asta basta. Am să vă spun ceva ce n-o să vă vină să credeți…
Vă ascultăm…
Porumboiu n-a vrut ca eu să plec. El a avut o problemă doar cu colaboratorii mei, m-a rugat să rămân.
Domnul Porumboiu a spus că locul pe care ați terminat s-a datorat fostului antrenor, Viorel Hizo…
Asta mă deranjează! În iarnă, când am ajuns, echipa abia se apucase de pregătirea fizică.. Am avut patru săptămâni, în Antalya, să lucrez cu ei și încă una la Vaslui. Cum să se spună că echipa n-a fost bine pregătită? E ridicol! A făcut-o să mă rănească și cred că a fost foarte nervos și surprins că l-am părăsit.
Sincer, v-a plăcut să lucrați cu dânsul?
Da. Veți râde poate, dar da. Mie mi-a plăcut de omul Porumboiu. Am vorbit foarte multe cu el, lucruri despre viață, despre fotbal. Mi s-a părut o persoană de treabă, dar divergențele noastre au fost mai puternice. Chiar și așa, după tot ce s-a întâmplat, noi putem rămâne buni prieteni. Ceea ce nu înțeleg este de ce a trebuit să vorbească de rău despre noi? Poate pentru că este latin și îi fierbe sângele în vene. (râde)
Nu vi se pare ciudat că s-a rupt totul abia acum? De ce nu v-ați despărțit la finalul campionatului?
Asta nu am înțeles nici eu. De ce am mai continuat și pregătirea? Dar eu știu că domnului Porumboiu îi place de mine, că i-a plăcut ceea ce am făcut, doar că este impulsiv, iar ca să justifice demisia mea neașteptată a preferat să vorbească de rău despre mine… Eu nu l-am luat în serios.
În plus, a mai spus că este nemulțumit de antrenamentele făcute…
Hai să vă explic ceva. Noi trei ne strângeam la fiecare început de săptămână și organizam fiecare zi ce urma. Joaquim pregătea programul fizic, iar eu asistam la orice pas făcut de jucători. Îi lăsam să lucreze cu secunzii mei și imediat cum observam că se poate întâmpla ceva greșit, opream antrenamentele și corectam. Eu observam pregătirile. Numai eu eram cel care hotăra cum se fac antrenamentele. Dacă n-am făcut nimic, de ce am ajuns pe locul doi și cu șanse mari la titlu?
Credeți că este o lipsă de mentalitate în România?
Da! E foarte dificil să schimbi mentalitatea oamenilor, să le schimbi drumul. Aici sunt alte lucruri care sunt mult mai importante, cum ar fi cele 50 de serii de 50 de metri, adică atletismul într-un cuvânt. Domnul Porumboiu n-a înțeles însă că eu lucrez altfel: de la creier la mușchi, iar în România se cere invers, adică de la mușchi la creier. Fotbalul nu e atletism: fotbalul înseamnă să alergi, să te organizezi, să pui presiune, să te concentrezi și, mai ales, să ai capacitatea de a gândi. Uite, Iordănescu nu era încă la acest nivel.
Bănuiesc că ați apucat să-i cunoașteți stilul de lucru….
Sigur. I-am dat voie să facă un antrenament complet singur, iar el, evident, s-a aflat într-o postură total nouă. N-a înțeles și nici nu va înțelege cum lucrăm noi. A încercat să facă trei exerciții care erau ale noastre, doar că dinamica era total diferită. Nu avea același randament, pentru că el doar a vrut să ne copieze exercițiile. Lăsând asta la o parte, jucătorii ne-au adorat stilul de lucru și ne-au dovedit că nu este necesar să faci cei 50 de metri pentru a fi în stare să alergi.
Ați antrenat atâtea echipe, vi s-a întâmplat undeva ce vi s-a întâmplat aici?
Niciodată. Peste tot am fost respectat. Și să știți că eu când voi pleca de aici nu voi vorbi de rău Vasluiul, România, sau mai ales pe antrenorul care vine după mine. Pentru că eu respect pe toată lumea! Aici a fost invers, a fost suficient să pierd primul joc ca domnul Hizo să înceapă să-mi critice echipa…
Apoi au venit și spusele lui Șumudică….
Am să-i răspund cu diplomație și domnului Șumudică. Da, este un mare antrenor, dar va trebui să demonstreze asta. Să vorbești din afară e foarte ușor, dar cel mai greu este să și demonstrezi.
„Stanciu e un om de nimic”
Inacio îl acuză pe Daniel Stanciu (foto) de răutate și spune că toate transferurile au fost realizate de acesta pentru a-și sustrage bani din comisioane!
Ne spuneți totuși care era informatorul domnului Porumboiu?
Voi intra acum într-un subiect delicat. O mare problemă a lui Porumboiu este că îi ascultă și îi crede pe alții care îi vorbesc lângă ureche. Pentru mine, Stanciu este cel mai rău om din lume. Nu ne-a plăcut niciodată. Eu știu că, atunci când am pierdut la Sibiu, el a încercat să aducă alt antrenor. Antrenorul dorit de el. De ce? Pentru că așa ar fi putut să comande el peste tot. Cu mine i-a fost imposibil…
Ați încercat o discuție directă?
Sigur. La finalul campionatului, a avut loc o ședință la biroul patronului. Atunci l-am privit în ochi și l-am întrebat: «Ce ai cu noi? De ce ne vorbești de rău?» Iar el, cinic, mi-a răspuns sfidându-mă: «Eu? Nimic! Ce să am cu dvs?». Este un om fals, nu valorează nimic. Este un zero. Când domnul Porumboiu va deschide ochii și va vedea că acest om nu a contribuit cu nimic, atunci va înțelege că el nu lucrează pentru binele clubului, ci doar pentru binele lui. Veți vedea la jucători.
La ce vă referiți?
Este impresar, nu? El a vrut să aducă toți jucătorii la Vaslui și doar pe cei mai scumpi…
Dar nu cu el ați fost în Portugalia după jucători?
Nu, am fost total separați. E adevărat că el a fost în Portugalia, împreună cu președintele Ciprian Damian. Le-am zis că îi voi sprijini în tot ce au nevoie, însă niciodată numele pe care le-am propus n-au fost acceptate. I-a interesat să-și aducă jucătorii lor. La un moment dat, au ajuns chiar să se certe între ei și să nu-și mai vorbească.
Deci, nici măcar un jucător nu a fost adus la cererea dumneavoastră?
Eu l-am propus pe portarul Adriano de la Gil Vicente. Au bătut palma cu el și nici până azi nu l-au mai căutat. Stanciu a plecat în Brazilia, l-a adus pe Reis, deși erau alți jucători mult mai ieftini și mai buni. Pe el îl interesa să-i ia pe cei mai scumpi.
Au fost 14 jucători veniți în această vară….
Eu am indicat doar trei. Varela, Targino și Caue. Am spus de Michel și Luisino de la Pacos Fereira, între timp au semnat cu Benfica. Ei n-au fost buni pentru Vaslui. L-am indicat pe portarul Lopes de la Feirense, nu l-au vrut pentru că avea 34 de ani, dar l-a vrut Benfica. Și au mai fost jucători care au ajuns între timp la Panathinaikos sau uite un alt exemplu, Danielson de la Famagusta, erau cu toții în jur de 13. Nici situația cu Targino nu este clară. El e ținut în cantonament fără să aibă niciun contract semnat și, dacă se accidentează, nimeni nu îl va plăti.. Știți ce? Aici, s-au adus jucători ca într-un camion care apoi s-a descărcat la Vaslui. Jucători anonimi, fără CV, fără nimic.
V-a sunat vreodată Porumboiu pe bancă?
Nu. Întotdeauna ne-am consultat, dar nu mi-a impus asta. E simplu, eu nu am telefon pe bancă. Mi-a dat câteva idei care au fost bune, dar echipa numai eu am făcut-o. Poate a făcut asta cu alții.
Credeți că îi va părea rău pentru ce s-a întâmplat?
Da. dacă mai stăteam două zile pe acolo, nu mai plecam.
„Era nervos când câștigam!”
Care este cel mai ciudat lucru pe care l-ați trăit în România?
(râde) Cele nouă victorii consecutive, asta e partea pozitivă. Iar cele negative… Hmmm… Că Stanciu era nervos că noi câștigam toate meciurile. Era trist, incredibil (râde în hohote). Apoi, când am jucat la Pandurii și am avut penalty în favoarea noastră, iar antrenorul lor, pe care eu îl respect foarte mult, a scos echipa de pe teren. Apoi, a primit un telefon, i s-a spus că a fost acordat corect și s-a răzgândit. Incredibil!
Ați rămas cu un gust amar?
Cu o tristețe. Că am avut trei săptămâni de vacanță, iar eu am stat cu soția mea acasă doar cinci zile, pentru că în celelalte am căutat jucători și am respins oferte din Qatar, China și Emirate. Acum mai trebuie să ne înțelegem la bani și vreau ca domnul Porumboiu să știe că eu nu am să pretind suma pentru restul contractului meu, ci doar ce am muncit până la data de 4 iulie, când mi-am dat demisia. Atât!
Vă pare rău de ceva anume?
Nu. Și o să vă surprind cu ceva: am să mă întorc aici. Nu știu unde, dar mă întorc. Depinde de club, de ce vrea să facem. eu când am venit aici Porumboiu mi-a spus că am obiectivul de a clasa Vasluiul pe locul 4. Și uite că am terminat pe al doilea.
Dacă CFR a câștigat titlul, înseamnă că a meritat. De ce trebuie să ne gândim că au cumpărat arbitri, meciuri? De ce mereu trebuie să stăm pe la tv să vorbim în loc să muncim?
Augusto Inacio
„Schmeichel ura cantonamentele!”
Fostul antrenor al vasluienilor a vorbit și despre programul de pregătire al echipelor din România. Inacio nu a aprobat durata exagerată a zilelor în care fotbaliștii trebuie să stea în cantonament și în acest sens a dat un exemplu legat de fostul său elev de la Sporting, Peter Schmeichel. „L-am antrenat pe Schmeichel. Era printre cei care îmi spunea că nu îi place să stea în cantonament. Îmi lăsam jucătorii să stea acasă cu familia și îi chemam la stadion cu câteva ore înainte de meci. Dar nu îi țineam închiși ca într-o cușcă pentru că n-ar mai fi jucat nimic. Trebuie să ai încredere în elevii tăi”, a spus Inacio.
Au luat portarul-golazzo din Primera Division
Echipa moldoveană a realizat cea de-a cincisprezecea achiziție din această vară, este vorba portarul celor de la Rayo Vallecano, David Cobeno. În vârstă de 30 de ani, goalkeeper-ul a venit liber de contract. Crescut de Real Madrid, acesta a mai evoluat în trecut la Madrid Castilla, FC Sevilla și Almeria. Noul vasluian are în palmares și un gol marcat. În urmă cu trei ani, ibericul a reușit să deschidă scorul pentru Rayo, într-un meci de Segunda Division, contra celor de la Elche, print-o execuție extraordinară din poartă în poartă. (George NISTOR)