Revenit la Universitatea Craiova după împrumutul la Clinceni, atacantul Jovan Markovic s-a impus ca titular în acest debut de sezon, profitând şi de accidentările lui Koljic şi Ivan, dar adevăratul secret al său este scăderea în greutate, el slăbind 12 kilograme în mai puţin de o lună.
„Marko” are deja două goluri în campionat şi a fost la originea fazei din care formaţia lui Laurenţiu Reghecampf a reuşit unicul gol al succesului cu Mediaşul, în week-end-ul trecut.
Atacantul de 20 de ani al Universităţii Craiova a împărtăşit unele sfaturi pe care Laurenţiu Reghecampf i le-a oferit:
Crescut de bunica din partea mamei, la Corabia, Jovan Markovic mărturisit că nu ţine legătura cu părinţii săi, mama fiind româncă, iar tatăl, sârb.
Totodată, primul antrenor din carieră, Gigi Vâlcu, l-a asemuit pe Markovic cu legenda Ştiinţei, Nelu Oblemenco.
„Am slăbit aproximativ 12 kilograme în 3‑4 săptămâni. Nu cred că există secrete când vrei să slăbeşti, mai ales în cazul meu, care sunt totuşi şi tânăr, şi sportiv. Pur şi simplu am mâncat mult mai puţin şi m‑am antrenat mult mai mult, inclusiv individual, în acea perioadă am făcut câte trei antrenamente pe zi. Nu e mare secret. Dacă e cineva acolo care vrea să slăbească, trebuie pur şi simplu să se abţină de la mâncare şi eventual să facă şi puţin sport, alte sfaturi sau secrete nu există.
Ştiu că uşor de zis şi greu de făcut, dar important este şi cât de mult îţi doreşti să se întâmple. Trebuie să joc cât mai mult, să marchez cât mai mult, să aduc cât mai multe trofee prin reuşitele mele. E foarte important să înţelegem că nu vom ajunge niciodată legende ale clubului cu adevărat dacă nu ne calificăm măcar în nişte grupe de cupe europene, dacă nu mai mult. Legendele au jucat cu Benfica. Bineînţeles că mă şi antrenez foarte mult, dar nu ştiu cât se poate antrena driblingul.
Eu zic mai degrabă că e talent nativ, deoarece driblam foarte bine încă dinainte să fiu antrenat la modul serios, pur şi simplu e o calitate a mea. Însă mai am multe de demonstrat, mai ales că doar driblingul nu înseamnă mare lucru, dacă nu faci şi altele pe teren. Cred că perioada la Clinceni mi‑a prins bine.
Însă şi când eram împrumutat tot la Universitatea Craiova îmi stătea gândul, iubesc acest club şi nu‑mi doresc nimic mai mult în acest moment decât să devin un jucător apreciat de fani şi să îmi ajut colegii şi echipa să câştige trofee” a spus Markovic, pentru revista oficială a Universităţii Craiova.
„Se ştie deja despre el (n.red. – Reghecampf) că este un antrenor care lucrează foarte bine la moralul jucătorilor. Ne dă încredere tuturor, nu doar nouă, tinerilor, deşi poate că la noi e ceva mai important, având în vedere vârsta. Ne dă sfaturi simple şi eficiente, mie mi‑a rămas în cap că trebuie să stau cât mai mult între fundaşii centrali, să‑mi folosesc forţa şi să nu‑mi fie frică de nimic atunci când am mingea la picior, deoarece sunt un fotbalist care poate face diferenţa.
Cred că asta s‑a simţit în jocul meu din ultima perioadă. Atmosfera la echipă mi se pare mai bună, grupul mai unit, sunt tot mai mulţi jucători care au rămas mult la echipă sau care s‑au întors recent, după aventuri în străinătate, şi cred că toate astea sunt în favoarea noastră. Aşa cum ziceam şi despre Clinceni, grupul este cel mai important şi aici simt că suntem o familie şi că vom fi şi mai uniţi pe măsură ce va trece timpul. Avem nevoie mare de fani, şi nu atât de numărul mare cât de un anumit tip de atitudine a celor prezenţi.
Avem nevoie să fim susţinuţi de toţi suporterii, să îi simţim alături de noi pe toţi, pentru că suntem o familie şi susţinerea totală a fanilor este secretul oricărei victorii, asta se ştie. Moralul jucătorilor este cheia şi, în special pentru noi, tinerii, poate face diferenţa ceea ce auzim dinspre tribune şi chiar de pe internet” a declarat Markovic.
Am fost crescut de bunica şi de unchiul meu, cel care, din păcate, a murit în noiembrie. Cu părinţii mei nu ţin legătura, însă am o relaţie bună în continuare cu bunica şi cu fraţii mei. La fotbal, prima persoană care mi‑a dat încredere a fost antrenorul meu Gigi Vâlcu, care mi‑a deschis ochii în fotbal şi m‑a susţinut cum a putut, mai ales moral, din prima. Tot dânsul a fost şi cel care m‑a alintat „noul Oblemenco“, deoarece îl iubeşte pe Oblemenco ca orice oltean, mai ales că e şi din Corabia. Sper să nu‑l dezamăgesc nici pe el, nici pe ceilalţi oameni care cred în mine, pentru că sunt foarte mulţi. Eu şi Screciu suntem din acelaşi oraş, nu doar colegi de generaţie. Sunt prieten foarte bun cu Vladi, am crescut împreună. Îmi vin foarte multe amintiri, vă daţi seama, am avut o generaţie chiar bună la Corabia – Jovan Markovic
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER