Laboratorul Steaua. Preparatorul spaniol Julian Jimenez aduce gheața carbonică pentru recuperare. British Journal of Sports Medicine: „Metoda poate agrava oboseala musculară”
- Jucătorii Stelei se recuperează după efortul din cantonamentul italian cu băi în apă cu gheață, metodă reintrodusă la Steaua de preparatorul spaniol Julian Jimenez
- Mai multe studii de specialitate au eșuat în încercarea de a demonstra beneficiile unei astfel de forme de recuperare. Totuși, sportivi celebri ai lumii o folosesc
- Sorin Cârțu a încercat metoda în 2011 la Steaua după ce o observase la jucătorii naționalei Spaniei la Euro 1996
Lupta pentru supremație în fotbalul românesc se dă, în ultimii ani, între echipele care au reușit să preia și să adapteze modele de succes din fotbalul european de succes. Începând de la organizarea clubului, trecând prin metodele prin care se selectează jucătorii care sunt transferați și terminând cu ședințele de pregătire fizică, cluburi precum Steaua, Astra și Petrolul au încercat să iasă din tiparul fotbalului românesc de după Revoluție. La acest ultim capitol, pregătire fizică, Steaua a reușit să inoveze cel mai mult în ultimii doi ani prin Thomas Neubert, neamțul care a implementat cu succes o serie de noi obiceiuri. Punguțele cu lichid, benzile TRX, halterele de la antrenamente și benzile elastice de la încălzire, toate aceste metode au condus la supremația Stelei din acest punct de vedere și au completat imaginea de inovator a neamțului.
„Am auzit de această metodă pentru prima oară după Euro 1996, o foloseau cei de la echipa națională a Spaniei. La Steaua am folosit butoaie din plastic cu gheață pentru recuperare doar atunci când fotbaliștii erau foarte încărcați, când jucam din trei în trei zile”
Sorin Cârțu, antrenor al Stelei în 2011
Dincolo de metodele lui Neubert, preparatorii din Liga I abordează, în special pe partea de recuperare după efort, o serie de alte soluții. Masajul, stretchingul, sauna și bazinul fac parte din „meniul clasic”, însă la Steaua a apărut și metoda băilor în apă cu gheață. Folosită de preparatorul fizic Julian Jimenez, această metodă a fost „inaugurată” în cantonamentul campioanei din Italia, acolo unde după un antrenament toți fotbaliștii au intrat pe rând în butoaie cu apă și gheață. Folosită în mod frecvent la nivel mondial, metoda a fost supusă de-a lungul timpului diferitelor teste în încercarea de a-i demonstra beneficiile. Crioterapia, adică metoda de tratament în care se folosește gheața carbonică sau gheața uscată, are, conform specialiștilor, o serie lungă de beneficii fiind – cel mai important – una dintre cele mai ieftine metode de recuperare după efort.
După un meci dificil corpul îmi era plin de contuzii. Gheața era cea mai bună metodă de a mă recupera și de a scăpa de durere
Jonah Lomu, fost jucător de rugby în naționala Noii Zeelande
Studiile se contrazic în ceea ce privește efectele băilor cu gheață
Conform studiilor, o baie de gheață timp de zece minute face ca vasele de sânge din picioare să se îngusteze, reducând astfel circulația. În momentul în care sportivul iese din gheață și revine la o temperatură normală, picioarele sunt din nou inundate cu sânge „proaspăt” care revigorează musculatura. De asemenea, sângele care revine în picioare ajută la eliminarea acidului lactic acumulat, cel care este responsabil pentru senzația de oboseală musculară.
„Urăsc băile cu gheață. Pur și simplu sunt îngrozitoare, cel mai rău lucru din lume. Eu fac surfing, așa că sunt obișnuit cu apa rece. Dar să stai într-o cadă cu gheață e pur și simplu îngrozitor. În schimb crioterapia este foarte tare. Rămâi uscat, așa că după 3-4 minute de simți bine”
C.J. Wilson, jucător de baseball la Texas Rangers
Un studiu făcut în 2008 de „International Journal of Sports Medicine” a tras o concluzie clară în ceea ce privește această formă de recuperare. Cercetătorii au folosit cicliști pe care i-au supus la antrenamente intense timp de șapte zile, fiecare dintre ei folosind una dintre cele patru metode de recuperare de mai jos:
- scufundarea în apă răcită la 15 grade Celsius timp de 14 minute
- scufundarea în apă la temperatura de 38 de grade Celsius timp de 14 minute
- alternarea între scufundările în apă rece și apă fierbinte timp de 14 minute
- 14 minute de repaus complet
Concluziile au fost că cicliștii au performat mai bine după ce au folosit, pentru recuperare, metodele 1 și 3. Performanțele au fost mai slabe în cazul celor care s-au recuperat cu metodele 2 și 4.
Usain Bolt, deținătorul recordului mondial la proba de 100 de metri, a ales de multe ori recuperarea prin scufundarea în apă cu gheață
„Nicio diferență între recuperarea prin repaus și cea prin scufundare în apă cu gheață”
Universitatea din New Hampshire, SUA, a publicat în „European Journal of Applied Psychology”, un studiu care dă drept ineficiente băile de gheață. Concret, cercetătorii au folosit un grup de 20 de studenți pe care i-au pus să alerge 40 de minute la vale pe o pantă cu o înclinație de minus 10%. După efort, jumătate dintre ei au intrat la o recuperare în apă răcită la 5 grade Celsius, iar cealaltă jumătate a fost doar în repaus. Au fost făcute ulterior noi măsurători în capacitatea de efort după o 1, 6, 24, 48 și 72 de ore de la alergarea inițială, iar concluziile trase au arătat că nu e existat nicio diferență în ceea ce privește oboseala musculară între cele două grupuri.
Un studiu publicat în 2007 de British Journal of Sports Medicine a concluzionat că scufundările în apă înghețată nu au niciun beneficiu real, ba mai mult, pot agrava oboseala musculară după antrenamente intense.
Andy Murray s-a pregătit pentru turneul de la Wimbledon din 2012 făcând recuperare după efort în bazine cu gheață. Britanicul a ajuns atunci până în finală, acolo unde a fost învins de Roger Federer cu 4-6, 7-5, 6-3, 6-4
„Nu te ajută să te simți mai bine și nici nu te ajută să performezi mai bine. Băile în gheață sunt o metodă de recuperare foarte folosită, dar cercetările nu au indicat beneficii reale„
Naomi Crystal, cercetătorul șef de la Universitatea din New Hampshire, SUA