Loți baci

Dintr-o echipă proletară, salutată de mecanicii de locomotivă cu țignale și nori de fum când trenurile treceau prin dosul tribunei a doua, Rapid a ajuns un club îmbuibat. Macazul l-a schimbat Fathi Taher, un nabab secretat de lumea arabă, care a preluat frâiele de la un îmbogățit de război meschin și ezitant cum este Copos.

Descălecând în Giulești, Taher a aruncat două bombe. Aducerea lui Bölöni pe banca tehnică și înlocuirea actualei arene, șubredă și demodată, cu una de ultimă generație. Prima a și explodat, a doua fumegă ușor, în așteptarea deznodământului. Ceea ce înseamnă că Rapid vizează un fotoliu de lider, părăsind scaunul șchiop de outsider de profesie. Evident, aspirațiile costă. Loți va fi cel mai bine plătit antrenor din România, politica pungii largi fiind aplicată și în materie de transferuri.

Reprezintă cooptarea lui Bölöni o lovitură? Aparent, da. N-are încă mari performanțe, dar are rutină și-l mistuie un foc lăuntric întreținut cu ambiții și seriozitate. E destul să-i observi maxilarele încordate și privirea metalică. E destul să-i contabilizezi noianul de selecții în echipa națională. E destul să-ți amintești că în timp ce coechipierii, după antrenamente, își ostoiau setea pe vreo terasă, el își alina crisparea în bazinul de recuperare. E destul să constați că a absolvit o facultate pretențioasă, medicina.

Eu merg pe mâna lui Loți baci.