Dani Coman și-a depus ieri memoriu. Seara a acceptat să vorbească rapidiștilor prin intermediul Prosport. „Răspund cum am apărat! Cu sufletul…” Jucător liber. Sună ciudat. Până acum erai ocupat sau asuprit? Alții au chef de glume…
Tu nu? Ai scăpat… Am scăpat…De ca și cum, eu mi-am dorit… Asta m-a durut cel mai mult, că s-a încercat prezentarea situației astfel. Că Dani Coman e ăla care cere nu știu cât, că Dani Coman nu știu ce face. O să vină ziua în care o să spun totul despre ce mi s-a întâmplat…Până atunci, ajunge să zic că sunt dezamăgit de cei care au creat această diversiune, dar mai ales de toți cei care au crezut în ea. Ataci chiar dacă voalat… Nu atac…Eu doar apăr! Asta am făcut toată viața. Din când în când, mă și apăr…Pe mine, drepturile mele…Ce era să fac? Să accept condițiile lor, în situația în care nu depuneau niciun efort să ascundă măcar cât de mare era discrepamța, în primul rând de comportament dintre mine, un jucător totuși vechi, și nou veniți?! Nu am vrut să mă umilesc, nici măcar de dragul echipei pe care o iubesc atât. Și când spun asta am puterea să privesc pe oricine în ochi. De la Corsicanu până la Zotta, Copos sau Taher! De ce pleci? Pentru că nu mai sunt dorit. Și asta nu de azi…Pentru că nu mai sunt plătit…Au trecut 60 de zile, am mai lăsat să treacă o săptămână…Ce să fac? Vreau să joc. Din asta trăiesc! Mi-e dor de fotbal, de poartă, de spectatori…Am avut momente când îmi venea să mă duc la conducători să îi rog să mă lase să mai apăr și eu un meci pe Giulești! Și acum, aș da toți banii pe care mai au ei să mi-i dea să mai ies o dată de pe tunel cu stadionul plin. Aici am apărat cu inima, Dumnezeu mi-e martor.
„Amintirile de aici nu mi le ia nimeni“ De ce zici că vei negocia cu Rapid imediat după ce vei fi declarat liber de contract? Pentru că îmi este greu să plec de acasă. Pentru a demonstra o dată în plus că eu îi vreau și ei nu mă vor. Și nu mă refer la suporteri. Sau nu la toți… Ai cerut atât de mulți bani Rapidului? Am cerut atât cât am crezut că merit. Nu vreau să fiu lipsit de modestie. La 30 de ani și după tot ce a fost în Giulești, am considerat că am dreptul să spun cinstit ce vreau. Și am spus. Senzația e că și dacă spuneam că vreau un măr, găseau un pretext să mi-l dea mușcat. Nu m-au mai vrut. Nu înțeleg de ce, dar am știut asta de la început.
Ești trist! Sunt foarte trist. Nu mi-e ușor, dar trebuie să merg mai departe. Dorința de a reveni, îmi dă forță! Am o poftă nebună să sar din bară în bară, să plonjez, să degajez. Nu am mai avut astfel de fantezii de portar de când eram junior!
Dacă te ofertează Dinamo… Niciodată. Nici ei, nici Steaua.
Memoriu înainte de marele derby cu Steaua… Echipa a doua are meci cu Dunărea Călărași. Îi țin pumnii lui nea Marian, unul dintre cei mai buni și în orice caz, cel mai sufletist antrenor pe care l-a avut Rapidul. Cu cine vei ține duminică? Bună și gluma asta…Să răspund la fel? Sunt încă jucătorul Rapidului până marți când se judecă memoriul…Perioada asta la Rapid nu mi-o ia nimeni niciodată….Secundele de la Hamburg, golurile lui Nico văzute din poartă, îmbrățișările cu Răzvan, cu domnul Dinu, scandările peluzei din spatele meu și salutul către galerie adresat steliștilor, chiar dacă se pregătea vreun adversar să centreze.. Sunt ale mele și vor rămâne ale mele. Și sunt neprețuite. Eu le-am trăit…Alții care m-au hulit, doar le-au văzut! Hai Rapidul!
"Îl felicit pe Dani Coman dacă a depus memoriu. E dreptul lui să-și ceară banii. Cluburile trebuie să-și respecte jucătorii de valoare." – Florin Prunea, Director Departament de Relații Internaționale FRF
"E dureros, pierdem cel mai bun jucător al Rapidului din ultimii ani! Cineva e responsabil de acest lucru! Ce să mai spun? Ați sunat la o persoană care nu administrează acest club." – George Copos, patron Rapid
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER