Măcar au distrat lumea** Sportul – Urziceni 5-1!
Cel mai puțin atractiv meci al ultimei etape a fost, de departe,
cel mai amuzant. Puținii suporteri au făcut prin replicile lor ca
partida să fie mult mai vie
în tribune decât pe teren. „Am fost echipa etapei”, a fost
concluzia generală. Smiley-ul îl puneți voi.
Meciurile fără nicio miză sunt plictisitoare. Asta e regula și s-a
aplicat, fără îndoială, și în Regie. Dar dacă îți luai puțin ochii
de pe băieții din teren care așteptau ultimul fluier la fel de
nerăbdători precum profetul american sfârșitul lumii, atunci
lucrurile se schimbau. Și deveneau chiar funny. „Băi, vezi că vine
nevastă-mea cu ăla mic. Bagă-i și tu în tribune”. Nu e o schemă
tactică secretă, ci rugămintea lui Marian Pană către unul dintre
cei din staff-ul ialomițenilor când partida stătea să înceapă.
Oameni sunt vreo 39, numărați! Dar hai să dăm vina pe ploaie ïŠ. Din
cer cade direct în poarta lui Popescu. Nu picăturile de rouă, ci
mingea trimisă cu boltă de Tobă. (1). „To
șcaaaaaa, bă, băiatuleeee, tu ești nebunnnnnnnnn?!”, țipă cu
toată puterea antrenorul Uriziceniului. Nu era nevoie să se
forțeze, că aici se aud și șoaptele. „Dom’le, vezi că la noi pe
stadion se vorbește frumos. Și mai ales încet!”, îl taxează câțiva
glumeți de la a I-a.
Galeria
Rapidului s-a auzit până-n Regie
Ialomițenii dispar complet de pe teren, Curelea și Târnăcop ratează
în disperare, dar amuzamentul e maixm în tribune. „Haideeee,
haideeee Rapidulllll”, se aude peste vocile tuturor. E galeria
Rapidului, de la vreun kilometru distanță care domină fundalul
sonor. „Frate, eu cred că la pauză mă duc pe Giulești. N-am ce să
fac aici”, își face planul un „ultras” coborât din căminele
studențești de lângă teren. „Rămâi, mă! Mai râdem și noi”, încearcă
altul să îl convingă. Au stat cât să-l vadă pe Curelea egalând
(33), apoi au plecat distrugând, totodată, media de spectatori din
Regie. Jucătorii au și ei timp să mai schimbe o vorbă cu prietenii
veniți să-i vadă: „
„Veniți,
bă, aici că vă plouă!”
În afară de cei câțiva spectatori care evită ploaia sub copertina
de la tribuna I, mai stau rătăciți încă doi pe partea opusă:
„Veniți, bă, băieți încoa! Ce dracu’ v-ați dus acolo să vă plouă”,
îi cheamă părintește unul dintre oamenii mai în vârstă. Curelea îi
pune pe studenți în avantaj cu un lat din câțiva metri și ploaia se
oprește de tot. Parcă din milă pentru „Lupul singuratic” și
tovarășul său de drum. Sunt singurii suporteri ai Unirii și tocmai
de aceea sunt păziți ca la carte, să nu cumva să pățească ceva.
Zona tampon dintre ei și galeria aproape triplă a Sportului e de
jumătate de stadion ïŠ. Același Curelea reuște un hattrick de adio.
Pare cam singurul care n-ar vrea să se trezească în fiecare sâmbătă
dimineață. Ar mai fi și Ferfelea, care trimite și el de două ori
mingea în ațele omului care l-a înlocuit pe Curcă Se aude, în
sfârșit, și fluierul lui Teo Crăciunescu. Jucătorii îl așteptau de
mult. Cei de pe teren, pentru că rezervere plecaseră de ceva timp
de pe bancă. A fost până la urmă un antrenament util, că în Liga a
II-a atmosfera n-are cum să fie mult diferită.
Echipele de start:
Sportul: Popescu – Lung, Farmache, Patriche, Maxim – Ghinga,
Irimia, Negru, Târnăcop, Ferfelea – Curelea
Rezerve: Ormenișan, Beța, Rați, Dobre, Lungu, Chețan, Vasile
Urziceni: Curcă – Nicu, Bușcă, Teușan, Toșca – Tobă, Onicaș,
Pătraș, Scărlătescu – Mihalcea, Rusescu
Rezerve: Lupu, Senin, Marcu, Tene, Ioniță