Puțin, prea puțin se vorbește despre liderul campionatului intern. Dacă întrebi pe stradă cine conduce Liga I, cel puțin unul din doi va merge la ghici între Steaua, Dinamo, Rapid ori CFR Cluj. Că doar n-o fi Gaz Metan Mediaș. Ei bine, da.
Gruparea medieșeană, sau mai corect spus „asociația sportivă fără personalitate sportivă”, dar condusă de personalități de prim rang ale unor societăți de stat furnizoare de gaze, s-a cocoțat fix pe prima poziție în clasament.
Orice formă de organizare ar adopta Gaz Metan Mediaș, orice tip de camuflaj cameleonic ar încerca, rămâne în sine un „club departamental”, în adevăratul sens, ființând doar datorită (sau din cauza) unor coloși industriali de stat precum Romgaz sau Transgaz. Ca și Pandurii Târgu Jiu de altfel, „sponsorizat” de Societatea Națională a Lignitului Oltenia, Complexul Energetic Turceni și Complexul Energetic Rovinari, cărora li se adaugă Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia. Dacă, printr-o minune, mâine, cineva și-ar da seama că nu mai are nevoie de voturile pe care le-ar putea aduce unii lideri zonali și ar decide schimbarea lor din posturi-cheie, n-am mai avea nici prima poziție în clasamentul Ligii I, nici cine să cumpere locuri „lăsate vacante” de alte formații.
În doar doi ani roata s-a întors, ciocoii s-au schimbat. Rocada a fost făcută. Au dispărut sacii cu bani, valizele, iar statul a ajuns, în vremuri de restriște, de strângeri succesive de curea, să se cocoațe pe Maibah, în piața Universității. Ce nu realizează liderul (de conjunctură) e faptul că riscă să ajungă să se bucure de unul singur.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER