Mersi, Gică!

Tipic, clasic pentru fotbalistul român. Dintotdeauna, până nu încasează două șuturi în fund și câteva perdafuri, nu se poate scutura de comoditatea lui dolce far niente. Amenzile, primele blocate trec pe lângă jucători precum intercity prin halta de la Chitila. Chelfăneala e ciorba de potroace care scutură mahmureala. Marius Niculae a înghițit cu noduri, ca o lingură de untură de pește, vorbele lui Gică Popescu. Nu fusese nominalizat de fostul tricolor, dar se simțise cu musca pe căciulă. Azi ar putea să-i mulțumească. Săgeata Baciului și-a atins ținta, l-a nimerit acolo unde-l doare mai tare, după ce ani buni Marius Niculae a alergat după cai verzi pe pereți, încât ajunsese să înrămeze și cele câteva reușite la Inverness, un soi de Buzău în fustiță ecosez. Statistica argumentează come-back-ul: 2 goluri în 9 meciuri în tur, 9 goluri în tot atâtea partide în retur. E adevărat, dacă Tătărușanu, anchilozatul de marți, se vede titular din toamnă în poarta Stelei, atunci și Zapata poate visa să-i ia locul lui Casillas ori Buffon. În ediția de ieri, colegul de pagină Mihai Mironică a fost necruțător cu Săgeată, dar și nedrept, forțând o comparație Cămătaru – Niculae. Evidențele nu trebuie argumentate. Deocamdată, Niculae nu e decât un vânticel călduț de primăvară.

 

Publicat: 23 04. 2009, 08:24
Actualizat: 23 04. 2009, 09:00