Miting fără rezultate!** Palatul rezistă, steliștii n-au ajuns la niciun rezultat! Cronica unui protest nereușit

„Steaua n-are sediul la Palat”, stă scris pe
cel mai mare banner. Este o explicație în alegerea locului pentru
mitingul fanilor steliști împotriva patronului Gigi Becali. De
fapt, împotriva a ceea ce a făcut acesta din Steaua – o echipă
mediocră, spectaculoasă doar prin circul făcut de patron la
televizor, care-și distruge gloriile trecute și își interzice
suporterii.

Palatul e simbolul perioadei absurde din multe puncte de vedere pe
care o traversează Steaua. Antrenorii sunt numiți și dați afară la
Palat, jucătorii sunt prezentați și pedepsiți acolo, patronul face
conferințele de presă în jilțul din sediul neoficial. Dacă
protestezi împotriva lui Gigi Becali, e logic să protestezi la
Palat – pe stadion mulți nemulțumiți nu mai au acces, iar acolo
oricum subiectul e meciul, iar în Pipera e doar casa patronului și
fieful lui, în plus și mai puțin accesibil. Palatul pare alegerea
perfectă, în centrul Bucureștiului, la un pas de un alt loc propice
protestelor, Piața Victoriei, în fața Guvernului. Chiar și fără
proprietar, căci palatul despre care vorbim nu are nici rege, nici
prinț, ci doar un proprietar, locul pare bine ales. Pe de altă
parte, e atât de bine ales, încât fanii adunați par și mai puțini.
Din gurile de metrou ies câteva valuri de suporteri și atât.

Mai mulți
la marșul tinerilor catolici
Bulevardul se blochează la un moment dat, dar coloana cu mii de
oameni e de fapt a marșului de Ziua Mondială a Tineretului Catolic,
iar sloganul nu e „Pleacă, Gigi!”, ci
„Domnul e mare”.

Până și numărul forțelor de ordine pare disproporționat față de
anvergura mitingului. Două-trei camioane de jandarmi în fața
palatului, alte două-trei ascunse pe străzile lăturalnice. Vreo
trei echipaje SMURD, o autospecială de Pompieri și, per total, zeci
de forțe de ordine. Locul manifestației e îngrădit peste drum de
Palat, într-o parcare, printre mașini.

Așa măcar se umple mai ușor. Impresia de eșec mai dispare când
fanii încep să scandeze. În vocea lor e adunată atâta frustrare,
încât amplificată de clădirile din jur se aude puternic tot ce se
strigă. Între „Becali, pleacă din Ghencea!” și
înjurăturile la adresa patronului se strecoară injurii și la adresa
lui Meme Stoica, dar și elogii pentru fostele glorii, ca Tudorel
Stoica sau Sameș. Cu siguranță se aude și-n Pipera, acolo unde e de
fapt ținta. Becali pretinde că nu se sinchisește, dar vorbește deja
doar despre miting, la biserică, la TV, peste tot. Și-a trimis doar
paza, mașinile bodyguarzilor umplând curtea Palatului, înconjurată
oricum pe afară de jandarmi.

Ce-ar fi fost dacă ar fi venit și Becali la Palat? Eventual
incidente, violență, nu dialog sau pace. Calea de mijloc nu există,
așa că mitingul se termină, după o oră și jumătate, fără o
concluzie sau un rezultat. Și, oricum, care ar fi putut fi
acela?

De ce
a fost o acțiune reușită

Suporterii au demonstrat că nu sunt vagabonzi, golani sau posedați
de diavol. Scandările ar mai fi intrat sub incidența CAN, dar în
general a fost o manifestare pașnică.
Suporterii au demonstrat că nu renunță la crezul lor. Corect sau
greșit, e crezul lor și nu se schimbă după cum bate vântul.
Protestele nu l-au lăsat indiferent pe patron.

De ce a
fost o acțiune ratată

Pentru că au venit prea puțini suporteri. E greu să consideri
relevant un grup atât de mic dintr-o masă generală atât de mare.
Steaua are cei mai mulți suporteri, dar a adunat doar 500 de
protestatari, cu indulgență. Se pot găsi explicații, scuze,
argumente, dar rămâne un număr mic.
Scopul acțiunii e utopic. Fanii cer să plece Becali, dar Becali nu
vrea să plece. O altă cale, de mijloc, nu există din partea
niciunei părți, iar cu forța nu se poate. Rău sau bun, Becali e
proprietar, nu ales sau funcționar public

„Steaua va fi a mea, cum a fost Moldova a lui Ștefan cel
Mare”

Reacția lui Gigi Becali a fost cea așteptată: i-a făcut pe
suporteri derbedei, posedați de diavol, manipulați.

Manifestația de ieri, chiar fără prezența așteptată, l-a afectat
suficient de mult pe patronul Gigi Becali încât să vorbească doar
despre asta. Becali a alternat părerile obiective cu acuzațiile
neîntemeiate, culminând cu înjurături la adresa celor care au
încercat să-l contrazică, încă o dovadă că a fost afectat. Unde a
avut dreptate Becali? Spicuiri din discursul altfel incoerent:
„Nu au cum să mă dea afară, pentru că e vorba despre o
societate privată. Le transmit acestor oameni că eu voi pleca din
Ghencea, dar în locul meu vor veni nepoții mei. Steaua va rămâne a
familiei Becali. S-au strâns doar 300-400, din milioane de fani
steliști. Dacă erau cinci milioane care mă criticau, le spuneam să
strângă banii, să mi-i dea, și eu plecam. Îmi dai banii, tată, și
eu după aia plec. Vorbești cu niște oameni cu care poți vorbi, ce
să vorbesc cu ei?”.
Unde aberează patronul stelist în legătură cu protestul? Celelalte
fragmente din declarațiile de ieri: „Sunt niște teribiliști
care nu au ce face acasă. Dacă lucrau la Steaua, aveau dreptul să
facă acest protest, dar așa, nu. În alte țări, suporterii dau bani
la cluburi, au dreptul să protesteze. La Steaua dau eu bani pentru
acești 1.000 de derbedei. Nu înțeleg de ce Primăria a aprobat acest
miting, ca să mă înjure acești oameni chiar de Florii. A fost o
manifestație manipulată și finanțată. Sunt niște drogați, niște
vagabonzi, posedați de diavol”.
Pentru final am păstrat apogeul: „Steaua va fi a mea, cum a
fost Moldova a lui Ștefan cel Mare”.