MM Stoica, frații Becali și Gică Popescu, audiați în dosarul transferurilor de jucători!** VEZI ce au declarat inculpații!
Tribunalul București a început, joi, audierea inculpaților din
dosarul privind transferurile de jucători, fiind ascultați Mihai
Stoica, Gheorghe Popescu, Ioan și Victor Becali, în cazul lui
George Copos, Cristian Borcea și Gigi Nețoiu, care au lipsit, fiind
emise mandate de aducere.
Instanța trebuia să îi audieze și pe George Copos, patronul
Clubului Rapid, Cristian Borcea, președintele executiv al Clubului
Dinamo, și Gheorghe Nețoiu, fost acționar al acestui club, însă
aceștia au lipsit la termenul de joi, astfel că judecătorii au
decis emiterea unor mandate de aducere pentru următorul termen, din
22 decembrie.
Mihai Stoica, Gheorghe Popescu, Ioan și Victor Becali s-au
prezentat la instanță pentru a fi audiați în dosarul în care mai
mulți patroni de cluburi de fotbal, impresari și oameni de afaceri
au fost deferiți justiție pentru tranferurile mai multor jucători
de fotbal.
Instanța a început audierile cu fostul director al Clubului de
fotbal Oțelul Galați, Mihai Stoica. După ce i s-au repetat
acuzațiile aduse de anchetatorii DNA, Stoica a arătat în fața
instanței că este nevinovat și că își menține declarațiile date în
fața procurorilor anticorupție.
Întrebat în legătură cu jucătorul Iulian Arhire, Stoica a arătat
instanței că transferul acestuia în străinătate a reprezentat un
succes la nivelul anului 1999. Stoica a precizat că tranferul lui
Arhire s-a făcut pentru suma de 150.000 de dolari, plus 550.000 de
dolari, bani ce au ajuns la impresarul sud-coreea care s-a ocupat
de tranferul jucătorului la clubul Pohang Steelers.
Potrivit lui Stoica, transferul ar fi fost un succes pentru că
Arhire „era un jucător limitat, s-a și dovedit, care nu a jucat mai
nimic”, acesta valorând, potrivit grilei de tranfer de la acea
vreme, doar aproximativ 25.000 de dolari. În contextul în care
Pohang Steelers a oferit clubului Oțelul Galați 150.000, acesta din
urmă, care „era într-un mare impas financiar” a câștigat mai bine
de 125.000 de dolari prin trasferul acestui jucător „slab cotat”.
Stoica a arătat că i s-a părut „foarte mare” comisionul
impresarului sud-coreean, dar că per total tranferul lui Arhire a
scos clubul din impasul financiar în care se afla la acea
vreme.
Întrebat de ce cei 150.000 de dolari au fost trecuți în
vistieria clubului gălățean la un interval mare de timp, Stoica a
motivat că totul s-a petrecut din vina casierului clubului, care a
făcut o eroare de consemnare, dar care totuși a fost îndreptată la
un an de zile de la primirea banilor.
Instanța l-a întrebat apoi despre modul înstrăinării drepturilor
federative ale jucătorului Florin Cernat, Stoica explicând
instanței că la acel moment nu exista nicio lege care să impună
semnarea unui memorandum privind aceste drepturi ale jucătorilor de
fotbal. El a precizat că oricum în orice acțiune a sa și-a anunțat
mai întâi superiorii și Consiliul de Administrație al Clubului
Oțelul Galați.
Mihai Stoica a mai spus că Cernat era un jucător de perspectivă
și că de transferul acestuia s-a ocupat Ioan Becali, care a obținut
pentru fotbalist o ofertă de 700.000 de dolari. Stoica a adăugat că
toate actele de tranfer și tot ce ținea de aceste proceduri erau
cunoscute de către Federația Română de Fotbal (FRF), care era unul
dintre pionii din procedura de tranfer.
Următorul audiat a fost Ioan Becali, care a ținut ca la
începutul declarației sale să îi facă o scurtă introducere
judecătorului din acest caz (care este o femeie – n.r) despre ceea
ce înseamnă fotbal și nivelul ratei de transfer a jucătorilor din
România în raport de alte țări din lume la momentul anilor 1990 –
2006.
„În fotbalul românesc de după 1990, sumele ceva mai mari de bani
obținute pentru transferul unui jucător au însemnat enormități
pentru lume și pentru procurori. La acea vreme, 700.000 de dolari
pentru un jucător era ceva fantastic. Vedeți exemplul jucătorului
Schneider. El a fost luat de un club cu 11 milioane de euro, după
ce anterior de asta fusese achiziționat de respectivul club cu 24
de milioane de euro. Cei 13 milioane de euro sunt bani pierduți din
cauza lipsei de adaptare a jucătorului, din cauza ineficienței sale
pe acest fond de neadaptare. Trebuie să înțelegeți că fotbalul și
tranferurile înseamnă șansă, noroc. Procuratura românească nu a
înțeles însă fenomenul fotbal. De exemplu, Gică Hagi, care este un
mare fotbalist, un bun antrenor, dar fără noroc, nu a avut noroc.
Alții au avut”, a explicat Ioan Becali în preambulul declarației
sale.
Ioan Becali a spus apoi că este nevinovat pentru toate
acuzațiile aduse de anchetatori.
Întrebat în legătură cu transferul lui Cosmin Contra, Ioan
Becali a spus că acesta a semnat contractul cu clubul Deportivo
Alaves pentru 800.000 de dolari în patru ani de zile. Astfel,
Contra trebuia să primească 200.000 de dolari anual, în două
tranșe, primăvara și toamna. Becali a recunoscut că Deportivo
Alaves trimitea salariul fotbalistului prin contul său, însă a
precizat că fotbalistul și-a primit întotdeauna banii.
Ioan Becali a precizat că, în acest caz, Contra a primit doar
200.000 de euro, respectiv „în toamnă și în primăvara anului
viitor”, ca urmare a faptului că după acel moment nu a mai jucat la
Clubul Deportivo Alaves. „Era și normal ca eu să nu-i mai dau
niciun ban de vreme ce clubul nu-l mai plătea pentru că a plecat și
nu mai juca pentru ei”, a conchis Becali.
În legătură cu transferurile jucătorilor Ionel Ganea, Paul
Codrea și Bogdan Mara, Ioan Becali a arătat instanței că nu a avut
nicio implicare în aceste cazuri.
A urmat apoi audierea lui Victor Becali, care a spus instanței
că în cazul tranferului lui Paul Codrea el nu a avut nicio
implicare, la acea vreme neavând licență de agent FIFA. În alte
cazuri, după ce a obținut licența, Victor Becali a spus că l-a mai
ajutat pe Ioan Becali cu unele transferuri, dar doar legat de
traducerea unor acte și de efectuarea unor drumuri la Atena
privindu-l pe jucătorul Lucian Sânmărtean.
În declarația sa, Gheorghe Popescu a arătat instanței că în
perioada anului 2000, când s-a făcut perfectarea înstrăinării
drepturilor federative ale jucătorului Lucian Sânmărtean, el era
încă jucător de fotbal și că încă participa la meciuri. El a
adăugat că ulterior, în anul 2003, când s-a încheiat contractul
dintre jucător și clubul de fotbal Panathinaikos Atena, el abia își
luase licența de agent FIFA. Popescu a precizat că singurul ajutor
oferit în cazul transferului lui Sânmărtean a fost acela de a
traduce o serie de acte datorită faptului că știa bine limba
engleză.
Instanța a admis apoi o cerere a avocatului lui Jean Pădureanu,
președintele Clubului de fotbal Gloria Bistrița, prin care a
solicitat emiterea unei adrese către Institutul Național de
Medicină Legală „Mina Minovici” care să-l expertizeze din punct de
vedere medical. Avocatul lui Pădureanu, Dan Cazacu, a arătat
instanței că dorește suspendarea procesului cu privire la clientul
său, pentru că acesta este grav bolnav, astfel că de mai multe
termene nu se poate prezenta la proces.
Astfel, avocatul a depus 102 file cu acte medicale ale lui
Pădureanu, precizând totodată că de aproape trei ani are stimulator
cardiac pe fondul unor grave probleme de inimă. Cazacu a cerut
instanței să dispună efectuarea unei expertize de către INML, în
care să se arate „care sunt problemele medicale exacte, vechimea
afecțiunilor depistate de doctori și dacă bolile depistate îi
permit acestuia participarea la proces”. Avocatul a motivat că în
acest context s-ar impune suspendarea judecării în cazul clientului
său, întrucât dreptul acestuia este acela de a fi prezent la
proces.
Instanța a admis cererea avocatului doar cu privire la
notificarea INML, care să trimită un răspuns dacă în raport de
dosarul medical prezentat de avocat se impune efectuarea expertizei
solicitate.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în
judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali,
Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu,
Gheorghe Nețoiu, Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de
tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi
din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape
1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de
dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor
fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid
București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din
străinătate, în perioada 1999 – 2005.
Este
vorba despre transferurile jucătorilor
Cristian Dulca –
realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București
la clubul sud-coreean Pohang Steelers,
Iulian
Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în
martie 1999,
Cosmin
Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie
1999,
Ionel
Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB.Stuttgart,
din iulie 1999,
Paul
Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la F.C. Argeș Dacia
Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie
2001,
Florin
Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev
din Ucraina,
Bogdan
Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo
Alaves,
Nicolae Mitea – din
august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam,
Lucian
Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la
Panathinaikos Atena,
Florin
Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray
Istanbul,
Dan
Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica
Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004
Adrian
Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam
Dragons din Coreea de Sud.