N-a fost sau a fost?

Pe vremuri, un mare fotbalist al CCA-ului putea fi anihilat dacă un adversar nedemn îi șuiera în ureche sugerând că, în timp ce el asudă pe teren, nevastă-sa se desfată cu amantul. Celebrul jucător, chinuit de o vedenie, se înmuia, devenind confuz și neproductiv. Preluând metoda, Gigi Becali l-a desemnat pe Bănel să-l hărțuiască pe Mutu pentru a-l deregla. Spre cinstea lui, Bănel nu i-a urmat indicațiile. Spre cinstea echipei, Steaua a terminat meciul cu fruntea sus.

Nefiind și noi proprietari ca ei de un Richard inimă de leu sau de vreun Tom Jones, englezii ne-au luat peste picior în presa de pe Tamisa, amintind de Dracula, pe care îl consideră un monstru pervers, și de Cheeky Girls, despre care cred că sunt un soi de păpuși gonflabile. Se întâmpla înaintea aterizării lui Chelsea la Cluj. Fotbaliștii oaspeți ne-au tratat însă lejer, mulțumindu-se cu un egal pe care clujenii îl argumentează cu prestația lor dezinvoltă. Și totuși? În preajma partidei, britanicii au zăcut în cazinou până la două noaptea. Subestimare sau un compromis reciproc avantajos parafat de absența lui AbramovicI, dezinteresat de un meci previzibil?

În Uefa, în schimb, ne-am prăbușit in corpore. Ar fi fost împotriva firii ca Urziceniul, o urbe ce încape în peluza stadionului lui Hamburg, să mătrășească pe liderul Bundesligii. Vasluiul, chiar și Timișoara s-au retras onorabil. Dinamo și-a probat valoarea reală în fața unor olandezi anonimi injectați cu seriozitate și elan. Dar Rapid? Rapid nu-i decât un hrisov prețios cu care își lustruiesc încălțările niște nepricepuți putred de bogați. Cărora Corsicanu le scuipă coji de semințe în creștet de pe acoperișul Teatrului Giulești.