Prime

Prime record pentru „dubla” cu Galatasaray. Lungul drum de la un video și o aprobare de ARO pentru semifinala din ’89 până la 150 de mii de euro ca să apuci să joci în competiția propriu-zisă. Becali și-a oprit deja prima barcă de salvare în cazul unui naufragiu. Nu dă de la el, ci doar își îmboldește jucătorii să se înfrupte din generozitatea calificării în grupe. A prins măcar câteva frânturi din revenirile miraculoase ale turcilor la Euro și simte că s-ar putea să-i fugă parcelele de sub picioare.

Și plusează. Oricum am lua-o, Becali și-a făcut lecțiile. Face ce fac toți patronii de club din lume. Promite bani și încurajează, chiar și în maniera „nouă ne-a mers mai bine când am pornit din postura de outsideri”. Pe Becali nu l-a luat gura pe dinainte. Știe ce are acasă. Jucători cărora nu li s-a acrit de statutul de outsider, de care ar fi fost logic să se scuture de vreme ce și-au pus la butonieră zeci de meciuri în cruciadele continentale. Rădoi, Goian, Ovidiu Petre ori Nicoliță. Și ar mai fi ceva de adăugat care-l privește pe Ovidiu Petre. După tragerea la sorți, Hagi s-a feliat în două. Va ține și cu Steaua, și cu Galata. Trei sezoane în Ghencea, șase la Istanbul. Fostului coleg al lui Ovidiu Petre de la Galata, Florin Bratu, turcii i-au rămas însă la inimă într-un singur an și i-ar prefera calificați. Fără comentarii.