Una peste alta, primul meci tare al granzilor din Liga I chiar a fost, așa cum zice clișeul, un „derby cu de toate”. Tactici savante și nu prea, jucători în formă, emoții, execuții frumoase, gafe de proporții și, pentru că nu se putea fără, erori de arbitraj. În principal, Rapidul a dictat ostilitățile. N-au abundat ocaziile, n-a fost o dominare completă și fără drept de apel, dar senzația este că giuleștenii au fost „vioara întâi”. Unul dintre motive ar fi și acela că Andone s-a cam temut. Probabil că exuberanța Rapidului din primele două meciuri ale sezonului l-a pus pe gânduri, dar a exagerat parcă un pic cu prudența. Antrenorul Clujului a fost prea preocupat să-i blocheze pe Julio Cesar, Spadacio, Cesinha și Boya, oamenii de atac ai gazdelor. A reușit doar cu trei dintre ei. Așa că CFR-ul a dat senzația de campioană care nu și-a respectat blazonul, fiind mult mai temătoare decât era cazul. Plus că Oberman pe dreapta, mișcarea surpriză, a dereglat un pic angrenajul și, oricum, argentinianul ar fi avut poate mai multe șanse dacă era pus în stânga, pe partea lui Maftei… De partea cealaltă, Peseiro chiar a exagerat cu ofensiva. După eliminarea lui Dani, un moment-cheie al jocului, portughezul l-a scos pe Andrade și l-a băgat pe Herea, o mișcare ofensivă care avea menirea să termine definitiv meciul cu un gol de 2-0. Pe lângă asta, Marius Constantin a urcat tot timpul, iar miza deșănțată pe ofensivă era să-i coste, spațiile pentru contraatacurile Clujului fiind mult mai mari. În final, trebuie să spunem și două rânduri de Bogaciu. Știm că e o analiză tactică, dar când arbitrajul influențează meciul așa cum a fost sâmbătă, n-ai cum să nu aduci aminte de asta. S-a greșit destul de mult, dar asta a fost spre bine până la urmă, ca și gafa lui Stăncioiu, pentru că, paradoxal, tocmai greșelile au descătușat meciul.
Â
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER