Rapidul de ieri, Unirea de azi

Liderul s-a impus în Giulești, după încă un meci în care portarul rapidist a gafat. Rapid – Hamburg. Pentru gazde, această asociere reprezintă o amintire plăcută de acum doi ani și jumătate, pentru oaspeți, prezent și viitor.
Și în fotbal, linia destinului e sinuoasă. În primăvara lui 2006, când Rapid o elimina pe Hamburg, Urziceniul întrevedea prima ligă, dar nu avea curajul să viseze că într-un timp atât de scurt va veni în Giulești ca lider și cu gândul la debutul din cupele europene cu… Hamburg. Mai mult, avându-l pe MM Stoica, omul care aruncă rola, pe bancă în calitate de oficial și pe Dan Petrescu antrenor, dar în tribună, suspendat. Și ca tacâmul să fie complet, într-un colț al oficialei Răzvan Lucescu, revenit prima oară în Giulești ca spectator și spion, alături de fostul său secund din vremurile de glorie, Marian Rada.

Revenirea la sistemul 3-4-3

Temperamental asemeni celor doi antrenori, meciul nu a lăsat loc la conexiuni cu iz nostalgic și a început tare. 1-0 pentru Unirea la prima fază, după ce Bălan, Apostol, Mara și Bilașco au desenat superb traiectoria unui balon ajuns în poarta lui Pardo, condus cu privirea de întreaga defensivă giuleșteană. Start perfect pentru trupa lui Dan Petrescu, urmat firesc de o cedare deliberată a inițiativei, numai că rapidiștii au navigat neputincioși de-a latul terenului fără a le pune vreo problemă ialomițenilor timp de 45 de minute.

Peseiro a schimbat la pauză. Jucători, sistem, fața echipei. S-a revenit la 3-4-3-ul care a făcut istorie, iar introducerea lui Pitbull a dinamitat ofensiva vișinie. Au apărut primele ocazii și semne că Rapid poate reveni.
Egalarea a venit cumva firesc, adusă de Cesinha, iar finalul a luat foc. Entuziasmul giuleștean s-a stins brusc, stadionul înghețând la gafa în lanț a apărării. „Dani Coman”, din mii de piepturi. Parcă dezbinat, Rapidul își cheamă trecutul înainte de Wolfsburg… Unirea privește senină spre viitor și Hamburg.