Reaua credință de la LPF**
E discutabilă buna credință a Rapidului, atât de
invocată în transferurile lui Varga și Bălan. Despre ce bună
credință mai poate fi vorba de vreme ce Copos a născocit într-o
noapte o echipă de periferie bucureșteană doar ca o trambulină
pentru doi jucători de Liga Campionilor?! De acord, e
regulamentar, mai toți au recurs la acest tertip, inclusiv
Timișoara, dar cu buna credință s-o lase mai ușor. Această sintagmă
scrijelită și-n regulamente nu are nici în clin, nici în mânecă azi
cu Liga lui Dragomir.
Nu mai e însă în nici un caz discutabilă reaua credință de la
LPF. Ostilă, interesată, părtinitoare, perfidă ca milițianul de pe
vremuri, îngăduitor doar ca să te prindă în flagrant. Asta dacă tot
e să pomenim de caschetă în casa lui Dragomir. Comisia de
Disciplină n-a făcut altceva vineri decât să măsoare cu materialul
clientului. Al LPF-ului, care și-a rânduit piesele după cum a bătut
vântul. Ca să poată pescui peștele cel mare în apele pe care,
interesată, singură și le-a învolburat, LPF și-a retras propriile
vize, a dosit declarațiile șefilor, a dat timpul înapoi după cum
i-a picat bine.
Citiți și cruciți-vă. Vinerea, după orele 14, nu mai lucrează
nimeni la Ligă, preciza Dragomir. Același boss LPF care îi reproșa
lui Taban că, atunci când a luat acordul pentru transferul lui Ciz,
nu a cerut și noile vize pentru Varga și Bălan. Erau orele 15!!
Deci cineva totuși mai muncea și la LPF. Cât de simplu era ca
funcționarul cu pricina să-l întoarcă din drum pe reprezentantul
Rapidului. „Gogule, ia și noile vize pentru Varga și Bălan”. Apropo
de buna credință. După cum și tăcerea complice a celor doi
oficiali, Valentin Alexandru și Mircea Cezar Ionescu, de dinaintea
meciului îl pun la zid și pe arbitrul care n-a observat că se
volatilizaseră vizele de pe carnetele lui Varga și Bălan. Ceea ce
vedea de fapt Marius Avram nu era adevărat. Stampilele LPF pe
carnetele celor doi.