Reverență în fața lui Ionuț Popa: ”Mi-a marcat cariera, o să-l respect toată viața!”. Ce a simțit când a dat în vestiarul lui Poli Iași peste veteranii Onuț, Radu Ciobanu sau Dorel Bernard | EXCLUSIV

Ajuns la vârsta de 35 de ani, fostul mijlocaș gălățean Ciprian Milea a rememorat în această perioadă de izolare la domiciliu cele mai frumoase momente ale carierei sale petrecute la Politehnica Iași.

Milea a evoluat în Copou în perioada 2007-2010, la Poli, apoi încă un sezon la noua echipă CSMS, în 2012-2013, când a și promovat în prima ligă Și de fiecare dată ”telefonul salvator” a venit de la antrenorul Ionuț Popa. Popică l-a debutat mai întâi în Liga I, la 23 de ani, iar după câțiva ani l-a readus pe Milea în Copou, după o accidentare gravă.

„Am jucat aproape 100 de meciuri la Iași și am marcat cam 10 goluri. Sunt mândru că am evoluat și la Poli, și la CSMS și că am făcut parte din acel grup frumos de la Iași. Eu am venit la Poli într-un moment în care eram deja rutinat la liga a doua, iar șansa mi-a surâs atunci, pentru că am nimerit într-un grup foarte bun și într-un oraș în care m-am simțit foarte bine. Iar fotbalistic am avut la Iași cele mai mari satisfacții. Eu și soția mea ne-am simțit întotdeauna ca acasă la Iași, un oraș care mi-a rămas la suflet”, spune Ciprian Milea.

Fostul fotbalist și-a adus aminte cum a ajuns la Poli Iași în anul 2007, fiind remarcat atunci de antrenorul Ionuț Popa la un meci al Dunării Galați, în care mijlocașul pe atunci în vârstă de 23 de ani marca două goluri cu capul.

„Ionuț Popa urmărea jucători din ligile inferioare, Divizia B era foarte puternică atunci. Și la un meci al Dunării Galați, la care era și Ionuț Popa, am avut șansa să dau două goluri cu capul. Lui nea’ Popică i-am plăcut foarte mult, m-a și întrebat: ”La înălțimea ta cum poți să sari așa de mult și să dai goluri numai cu capul? Pentru că în cariera mea am dat foarte puține goluri cu piciorul, aproape toate cu capul. Peste 90 la sută. Deși nu sunt înalt (n.r. 1,77 metri). Și atunci nea’ Popică a spus ”vreau să vină băiatul ăsta la Iași”. Și m-a luat la Politehnica”, a declarat pentru ProSport fostul mijlocaș Ciprian Milea, acum în vârstă de 35 de ani.

Acesta spune că Ionuț Popa i-a marcat cariera și îi mulțumește tehnicianului arădean pentru faptul că l-a adus la Poli Iași de la liga a doua, în 2007, dar și câțiva ani mai târziu, în 2012, după ce suferise o operație extrem de complicată.

„Pentru mine, Ionuț Popa a rămas antrenorul care mi-a marcat cariera, în două rânduri și îl voi respecta toată viața. Prima dată m-a adus la Iași într-un moment în care în țară erau jucători foarte buni. În 2007 era un campionat foarte puternic, cu jucători foarte buni. Țin minte că am debutat la Poli Iași în etapa a 3-a, în Ghencea, cu 20.000 de spectatori în tribune. Iar a doua oară m-a adus la Iași după ce suferisem o accidentare foarte gravă, în 2012” – Ciprian Milea

Medicii i-au dat puține șanse să mai joace

Milea a rememorat și momentele de după accidentarea suferită în 2009, cea mai dificilă perioadă a carierei sale: „Am avut o perioadă foarte grea, o accidentare foarte gravă, la cartilaj și menisc. Am făcut un implant de cartilaj, iar cei din Turcia mi-au spus că sunt șanse minime să mai joc fotbal. Dar eu am sperat. M-am operat, am stat un an și jumătate, după care m-am dus la Oțelul, apoi la Petrolul și a venit telefonul salvator de la Ionuț Popa. Iașiul era în liga a doua atunci, la o distanță foarte mare de Viitorul, pe locul 6. Mi-a spus: ”Vrei să vii la Iași să promovăm?”. Sincer, nu am avut încredere în proiect, dar faptul că Ionuț Popa m-a adus în fotbalul mare am vrut să vin să încerc. Și am ales Iașiul, pentru că era a doua mea casă. Și am promovat de pe primul loc în acel an, în fața Viitorului lui Hagi. Acel telefon al său m-a salvat, pentru că după aceea am reușit să mai joc în Liga I. Mi-am continuat cariera de fotbalist, deși mulți spuneau că nu se mai poate, pentru că am avut o operație foarte grea”.

Întâlnirea cu veteranii din vestiar

Fostul mijlocaș defensiv al Politehnicii Iași a avut un șoc în momentul în care a intrat în vestiarul Politehnicii în 2007 și a dat peste jucători consacrați în Liga I, între care Bogdan Onuț, Radu Ciobanu sau Dorel Bernard. Și a povestit cum s-a ales cu prima gleznă umflată în Copou.

„La început am avut o perioadă foarte grea, de adaptare. Eram unul dintre cei mai tineri la Iași la vremea aceea, la 23 de ani. Să vă spun o întâmplare care mi-a prins bine. Am picat la 4 contra 2 cu veteranii Onuț, Radu Ciobanu, Bernard. Radu Ciobanu mi-a băgat o alunecare și atunci am avut prima dată glezna umflată la Iași. Dar nu îmi pare rău niciodată, pentru că Radu Ciobanu mi-a fost foarte apropiat după aceea. Am fost cel mai bun prieten cu cei mai bătrâni din echipă. Ei m-au apreciat pentru felul meu de a fi. Îmi aduc aminte că atunci când intram în vestiar, eu copil fiind nu ridicam capul în fața unui Bogdan Onuț, Radu Ciobanu. Când am venit la Iași și am căzut la careu cu ei, se ridica părul pe mine. Ei erau deja consacrați, iar eu debutam în Liga I, era un lucru mare pentru mine”, a mai spus Ciprian Milea, care crede că forța grupului a transformat acea echipă a Iașiului pregătită de Ionuț Popa în una puternică, capabilă să pună probleme oricărui adversar: ”Nu știu dacă erau jucători talentați atunci, dar era un grup unit. Onuț știa să țină echipa în vestiar, dar și în timpul meciurilor. El și Radu Ciobanu au făcut ca echipa să meargă. Eu am trăit momente în care un lider era foarte important în echipă. Chiar dacă eu reușeam să mă impun, un lider era foarte important în echipă, cum erau cei doi. Mi-a plăcut perioada aceea foarte mult prin prisma echipei. Mergeau toți la mese, era frumos, eram uniți. Au fost alte perioade în care câștigam meciul, băieții se schimbau și plecau acasă. Dar atunci era altfel”.

Debutul în Ghencea, primul gol în Liga I și promovarea din 2012

Milea a rememorat pentru ProSport și cele mai frumoase trei amintiri legate de Poli Iași: debutul, primul gol și promovarea din 2012, după acest din urmă eveniment terenul fiind invadat de peste 10.000 de spectatori.

„Cea mai frumoasă amintire legată de Poli Iași a fost debutul în Ghencea, nu pot să-l uit niciodată. Hagi era antrenor la Steaua. Nea’ Popică mi-a dat încredere și m-a debutat în Ghencea, Steaua era antrenată atunci de Gică Hagi, iar în teren erau jucători valoroși precum Rădoi, Boștină și alții. Să vii de la 100 de spectatori la liga a doua, cu tot cu mama, tata, rude, la un stadion plin, în Ghencea, cu peste 20.000 de spectatori, a fost un impact foarte mare pentru mine. Al doilea moment frumos a fost primul meu gol în Liga I, contra echipei orașului în care m-am născut, Oțelul Galați, la 2-0 pentru Oțelul. Un meci de referință în cariera mea. Promovarea cu CSMS din 2012 a fost din nou un moment extraordinar. Rar am văzut să intre 10.000 de oameni pe teren să te aclame că ai promovat în Liga I”, a povestit Milea.

Nu a uitat de Știința Miroslava

Fostul mijlocaș gălățean nu a uitat de Știința Miroslava, echipă din județul Iași la care a jucat în sezonul 2018-2019, în liga secundă, avându-l antrenor pe Adrian Kerezsy. „Am venit la Miroslava tot pentru că iubesc Iașiul. S-a vrut un lucru foarte frumos acolo, de aceea am și venit. Era și un antrenor pe care eu îl cunoșteam. Dar din păcate echipa a retrogradat la final de sezon. Cred că acum cu noul antrenor se poate crea un club frumos acolo, un club care să crească jucători pentru echipa Politehnicii. M-am înțeles foarte bine cu cei de la Miroslava, chiar am crezut că vor promova la pas în sezonul următor, dar le urez baftă, să ajungă din nou în liga a doua! Sunt convins că acolo vor crește mulți tineri pentru Poli Iași”, a mai spus fotbalistul gălățean, care acum se ocupă de un business și antrenează în paralel o echipă de pitici numită Șoimii Dunăreni: „Acum mă ocup de o bază sportivă la Galați, cu două terenuri de fotbal, dar am preluat și o grupă de inițiere. E important ca după ce te lași de fotbal să rămâi în fenomen. Și am pornit de jos. Am preluat o grupă de pitici, de la 6 la 9 ani, încerc să-i pregătesc, să le dau din experiența mea. Echipa se numește Șoimii Dunăreni și mă mândresc cu piticii noștri, care au aici toate condițiile de pregătire”.