Sărutul Europei

Ne-am lipit de sânul Europei, dar gâfâim în bătătura casei. Ne vom măsura cu echipe vestite. E o cinste pentru fotbalul nostru. Este ca și când Reginele Angliei și Olandei, cancelarul Germaniei, președintele Franței și premierul Italiei ar face o vizită la Cotroceni, scrutând pereții, să vadă dacă sunt trainici, și tablourile autentice.

Din păcate, campionatul e poticnit sub arbitraje scandaloase. CFR Cluj, campioana, e în genunchi. Andone a fost aruncat din tren. Îndoparea cu stranieri de mâna a doua își spune cuvântul. Granzii Bucureștiului joacă economicos, plat, previzibil. Se impun în schimb veleitarele. Urziceniul cu Petrescu, un antrenor care vine, și un conducător, Meme, care mănâncă fotbalul pe pâine. Ca și Vasluiul, cu Hizo, un antrenor ce refuză, pe bună dreptate, să plece, și un conducător, Porumboiu, care mănâncă fotbalul pe cozonac.

De bun augur revirimentul Craiovei. Penibilă, în schimb, atitudinea marelui alchimist Mititelu, care coace în laboratorul Băniei o echipă în ascensiune, dar se poartă cu suporterii ca un jupân tiranic. Ceea ce s-a întâmplat sâmbătă cu fanii olteni, alungați de la bariera Capitalei cu sprayuri și bastoane ca niște jivine scăpate dintr-o menajerie, frizează nesăbuința. Cică n-ar fi avut bilete. Ca și când ele nu ar fi putut fi cumpărate. Cică n-ar fi avut aprobarea oficială pentru o manifestație publică. Ca și când galeria masivă care a sufocat Piața Universității după eliminarea Galatei ar fi obținut bilet de voie de la Primărie!