Scoală, Nelule, să vezi ce-a ajuns Știința!

Pe 13 mai 1945 s-a născut cel mai mare atacant pe care l-a avut
Universitatea vreodată, Ion Oblemenco.

O spune Ilie Balaci, o arată tabela de marcaj pe spatele căreia
îi este scris numele și statuia din fața stadionului părăsit.
Atacant atipic, Oblemenco a închegat în jurul lui prima echipă mare
a Băniei, Campioana unei mari iubiri, și a predat ștafeta celei
de-a doua, Craiova Maxima. „Tunarul” ne-a părăsit în urmă cu 14
ani, direct de pe terenul de fotbal, undeva în îndepărtatul Maroc.
Pe atunci, Universitatea încă mai era o forță. Trecuseră trei ani
de la ultimul trofeu și numai unul de la ultima bătălie pe care
oltenii au dus-o pentru titlu. Acum, și statuia, și tabela s-au
integrat, discret, în decorul trist pe care-l oferă arena „Ion
Oblemenco”. „Dacă ar ști nea Nelu că numele lui este purtat de un
stadion părăsit, s-ar răsuci în mormânt”, spune Gică Craioveanu,
următorul golgheter al Științei după Oblemenco. Ar fi stadionul
singurul motiv de supărare pentru „Tunar”? Dar clasamentul? Dar
ruptura dintre echipă și oraș? Dar cei 17 ani de neputință? Dar
scandalurile pe care le stârnește patronul? Scoală, Nelule, să le
bagi mințile în cap, să le explici că la Craiova clasamentul se
citește de la locul patru în sus, să le arăți ce înseamnă un lider,
să îi înveți să tragă cu stângul… să-i chemi înapoi acasă!

„Oblemeco, mai faimos
ca Ceaușescu!”

Ilie Balaci, fotbalistul genial care s-a născut în umbra marelui
golgheter, știe cel mai bine ce a însemnat Oblemenco. „A fost cel
mai iubit jucător al Craiovei. Lumea striga la meciuri că-l iubește
mai mult ca pe Ceaușescu, ceea ce în acele vremuri era aproape de
neconceput. Era un lider, trăgea echipa după el, era un om
extraordinar. Ca atacant era atipic. Nu avea viteză, nici dribling,
dar șuta devastator cu stângul, avea o lovitură de cap senzațională
și era un pasator inteligent”, spune Balaci, care dezvăluie și cele
două mari dureri ale lui Oblemenco: „A fost dat afară din oraș, i
s-a luat casa și a fost trimis la Vâlcea. Iar la echipa națională
nu a avut loc niciodată. Merita măcar o șansă”.

„L-am avut pe Oblemenco antrenor. Din 10 șuturi de la 16 metri,
6 erau în vinclu. Nici nu vedeam mingea”

Gică Craioveanu

Ion
Oblemenco, carte de vizită

Data și locul nașterii: 13 mai 1945, Corabia
(Olt)
Data decesului: 1 septembrie 1996, Agadir
(Maroc)
Cariera de jucător: Dunărea Corabia (1960-1962),
Electroputere Craiova (1962-1964), CS Craiova (1964-1966), Rapid
(1966-1967), Universitatea Craiova (1967-1977), FCM galați
(1977-1979)
A câștigat un campionat (1974) și o Cupă (1977) cu Știința.
Are patru titluri de golgheter al României, toate la Craiova: 1967,
1970, 1972, 1973
Cariera de antrenor: U Craiova (secund,
1979-1980), U Craiova (1980-1982, 1992-1993, 1996), Chimia Râmnicu
Vâlcea (1982-1985), FC Olt (1985), Hassania Agadir (1996)

170 de
goluri
a marcat Ion Oblemenco în Liga I, în 285 de
meciuri jucate

Publicat: 13 05. 2010, 10:17
Actualizat: 13 05. 2010, 10:22