Sfârșit

CFR Cluj și-a confirmat puterea. A dobândit și Cupa cu trupa sa de stranieri veleitari cu care a reușit să sugrume vâna autohtonă. Merită admirație și felicitări.

După cum se știe, evenimentul s-a desfășurat la Piatra-Neamț. Acolo unde fotbalul agonizează și protocolul e în toi. Mare maestru al festinurilor, primarul Ștefan a asigurat un cadru captivant. Semănând, în condițiile unei retrogradări încă nedezmințite, cu patronul unui cazinou de lux înălțat într-un deșert. Meciul a început moale, învârtoșându-se pe parcurs. Precipitat, Urziceniul a părăsit tiparul său tactic îndeobște riguros, bazându-se doar pe elan. Învingătoarea s-a bătut cu ardoare, alimentată de complexul de superioritate al unei campioane. Până la urmă, individualități ca Semedo, Stăncioiu, Tony sau Ruiz au făcut diferența.

Surprinzător, personalități politice înghesuite altădată în tribune nu au onorat Cupa României, considerând-o probabil un vehicul electoral nesemnificativ. În alte țări, capete încoronate sau demnitari de prim rang înmânează trofeul. La noi a făcut-o Mircea Sandu, ciupind de fălci laureații cu un aer ștrengăresc.