În iarna lui 1998, Ionuț Luțu a plecat din Bănie pentru a evolua sub comanda lui Fatih Terim la gruparea „Cim-Bom”. După doar trei jocuri, fotbalistul s-a rupt de două ori, iar turcii i-au reziliat contractul. La 12 ani distanță, „Hagi-Luțu” îi oferă lui Stancu rețeta pentru a reuși în Turcia.
Ionuț, ai evoluat la Galatasaray. Acum a venit rândul lui Stancu. Ce îl sfătuiești? Să fie tupeist, să nu mai fie așa delăsător, că are unele momente când pare delăsător, iar cu turcii nu te joci. Să aibă tupeul lui Mutulică (n.r. – Adrian Mutu), pentru că valoare are, e unul dintrei cei mai buni.
Dar tu de ce nu ai reușit? (râde) Eu m-am dus nepregătit, și după primul antrenament, la masă, îmi tremura lingura în mână. Terim m-a întrebat: „Poți să joci?”. Și eu normal că am zis da! Am intrat în primul meci, am jucat 18 minute, i-am învârtit pe-ăia pe acolo, iar în doilea meci m-am rupt, iar din șase luni cât trebuia să stau, am stat doar trei… Dacă aveam mintea de acum… O aventură scurtă, dar ai avut în vestiar nume mari! Ce ai zis când ai intrat în vestiar? (râde în hohote) Când am intrat, lângă Hakan m-am așezat! În trei meciuri, ruptură am căpătat… Eram tâmpit atunci, îl mai aveam și pe Hagi lângă mine, omul mă învăța de bine, dar eu aveam altele în cap. M-am simțit fotbalist, erau și Gică Popescu, Filipescu, Hagi, dar dacă mă duceam pregătit fizic, stăteam mai mult pe capul lor!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER