Soluție pentru Oțelul: „Jucăm la Chișinău!”

Din lipsă de bani, Oțelul nu și-a permis două cantonamente în străinătate, drept pentru care Petre Grigoraș (foto) și elevii săi se află la Târgu Ocna, într-un stagiu de pregătire centralizat.

Care e diferența dintre Tg. Ocna și Antalya?
Ca dintre București și Las Vegas. Nu mă interesează însă orașele, doar că aici avem parte de mult noroi, deoarece a plouat torențial. În Turcia probabil am fi avut iarbă. Însă, dacă astea sunt condițiile, ne supunem. Plecăm la căldură în februarie.

Unde vă antrenați?
Dimineața pe un teren din Onești, la vreo 20 de km de hotel, iar după-amiaza într-o sală de sport a unui liceu din oraș. Ne descurcăm. Fizic, psihic suntem bine.

Deci nu vă afectează criza?
De când sunt eu la Galați am fost numai în criză. Nu-mi amintesc să fi plouat vreodată cu bani, însă mereu am ieșit la liman, ba chiar am făcut și echipă. Față de celelalte pauze competiționale, acum chiar sunt fericit. Nu a plecat nimeni. De obicei pierdeam 3-4-5 jucători, și trebuia să aducem alții.

Acum nu luați nimic?
Am vreo trei băieți de la echipa a doua și doi de la Divizia C. Mai tratăm pentru un mijlocaș de Liga a II-a și cam asta e. Sincer, dacă mi-ar spune mâine Marius Stan că îmi dă cinci milioane de euro pentru transferuri, nu aș ști ce să fac cu banii. Aș avea o mare problemă.

De la vară unde jucați?
Dacă nu se pune nocturna, plecăm în exil. Bacău, Buzău, Constanța. Eu aș vrea la Chișinău, am văzut un stadion acolo, bomboană. Dar nu știu dacă se poate.

Vă e frică de retrogradare?
Nu. Dau în scris că Oțelul nu va pica în Liga a II-a, însă aș vrea să ne putem bate și noi pentru locurile fruntașe. Acum însă e destul de greu.